Judetul BRASOV

Biserica din Sînpetru a fost construită în anul 1794 în locul unei bazilici medievale din secolul XIV, care a fost demolată după ce turnul se dărâmase deja de două ori. Noua construcție neoclasică are, contrar canoanelor, corul în partea de vest. În anul 1817 s-a adăugat un turn de apărare. Interiorul este amenajat total în stil neoclasic, de la orgă și stâlpi puțin decoraţi până la altarul cu coloane din cor.

Din zidul de apărare triplu din secolul XV s-au păstrat doar ruine ale celor două fortificații exterioare, zidul interior fiind conservat în totalitate, cu cele 5 turnuri de apărare şi bastioane şi la interior cu cămările construite pe două niveluri. În partea de sud a ansamblului au fost ridicate ulterior vechea şcoală şi vechea primărie. Pereții capelei prereformă construite în sec. al XIII- lea în partea de nord a ansamblului sunt decoraţi cu picturi murale valoroase realizate în jurul anului 1400. Capela este fortificată două secole mai târziu prin construirea a două niveluri, căpătând aspectul de turn pe care îl are și astăzi.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org

Muzeul nou creat, al cărui denumire completă este, 'Muzeul Codlei - Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale', este rezultatul unui proiect implementat cu succes din fonduri europene și care cu data de 01.04.2016 și-a început activitatea.

Clădirea se regăsește în lista monumentelor istorice, fiind în trecut primăria veche a orașului și mai apoi policlinică, având o suprafață totală de 827 mp dispusă pe trei nivele: demisol, parter și etaj.

La data de 13.05.2016, în mai puțin de două luni de la începerea activității, clădirea a fost inaugurată deschizându-și larg porțile pentru găzduirea primului eveniment organizat, respectiv 'Expoziția donațiilor', la demisolul clădirii, vernisaj în cadrul căruia au fost expuse bunuri deosebite, donate de comunitate până la acea data.

Expoziția se bucură de un real succes chiar și în prezent, adunând până la sfârșitul anului 2016, un număr de 4.552 de vizitatori, dintre care mai mult de jumătate sunt turiști din afara localității și a țării, cealaltă jumătate fiind reprezentată de cetățeni codleni, dornici să descopere Codlea încă de la începuturile sale.

Legendele Codlei și Macheta Cetății Negre împreună cu povestea acesteia, reprezinta un principal punct de atracție al expoziției, alături de fotografiile vechi din Codlea, lucrările personalităților codlene, elementele din porturile tradiționale ale etniilor care dăinuie pe teritoriul orașului încă din cele mai vechi timpuri, obiecte de tâmplărie și uz casnic, cărți vechi și lucruri realizate în Codlea veche, care au fost donate și expuse spre încântarea publicului iubitor de artă și istorie.

Sursa: www.municipiulcodlea.ro

Cetatea bisericească din Codlea este dominată de turnul clopotniței, care, în urma completărilor in diferite etape ale construcției, a ajuns să aibă zidurile de 5m in grosime. Biserica a fost construita în secolul al XIII-lea, iar în secolul XV a fost transformată în biserică sală gotică. Primele invazii otomane i-au convins pe localnici că vor avea nevoie de o bună apărare. Astfelansamblul a fost înconjurat cu un zid de incintă cu o înaltime de peste 8m și grosime de 2m, prevăzut cu goluri de tragere și guri de aruncare. La interiorul acestuia s-au construit cămări de provizii, astfel pe lângă vieţile oamenilor fiind protejate și bunurile acestora.

Interiorul bisericii este dominat de tavanul casetat pictat, format din 252 de panouri, realizat la începutul secolului XVIII. Nu mai puțin impresionantă este orga din 1783, opera maestrului Prause din Silezia, unul dintre valoroasele instrumente din Transilvania, de a cărui cromatică s-a ocupat pictorul Oelhahn.

De pe promenada amenajată în localitatea Codlea, vizitatorul poate admira biserica fortificată, având ocazia de a visa la istoria seculară a acesteia. Poate și să iși închipuie cum arăta aceast tablou atât de pitoresc cu 400 de ani in urma, când principele Gabriel Báthory a asediat cetatea. El le-a promis locuitorilor și soldaților brașoveni că le va cruța viața și bunurile, dacă vor capitula de bună voie. Însă nu s-a ținut de cuvânt.

Capela a fost construită în a doua jumătate a sec. al XIII-lea în Cincşor si a fost punctul de plecare pentru ridicarea actualei biserici finalizate în anul 1421. Edificiul a fost fortificat rand pe rand în sec. XV- XVI. Corul a fost sprijinit cu contraforţi şi prevăzut cu drum de strajă, sistem construit şi la clopotniţă. Sătenii au ridicat în jurul bisericii un zid de incintă cu patru turnuri de apărare şi şanţ cu apă la exterior.

Satul se mandreşte cu numeroase gospodării tradiţionale săseşti care s-au păstrat bine de-a lungul anilor. Spre deosebire de vremurile schimbătoare din trecut, Cincşor este astăzi un loc liniştit, în care lunile de vară vibrează la unison cu muzica orgii din biserică.

În secolele următoare satul a înfruntat vremuri grele. Printre multe necazuri a fost complet distrus de un incendiu în timpul atacurilor din 1599. Comunitatea a început să prospere abia după 1850, cînd nu departe de localitate a fost construit pentru prima dată un pod peste râul Olt.

În casa parohială și în clădirea școlii sunt amenajate camere de oaspeți confortabile într-un armonios stil transilvănean. Oaspeții și vizitatorii pot savura aici și diverse specialități culinare. 'Noua bucătărie transilvăneană' oferă preparate tradiționale din produse regionale proaspete și sunt un adevărat deliciu.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org

În aşezarea fondată in secolul al XIII-lea, de către Cavalerii Teutoni, se găseşte din secolul al XV-lea o bazilică gotică, rezultată prin reconstruirea unei clădiri romanice anterioare. În etapa de fortificare aceasta era înconjurată cu un zid de apărare cu 5 turnuri defensive, cărora mai târziu li s-a adăugat un zwinger şi un şanţ cu apă, iar turnul bisericii a fost prevăzut cu guri de tragere. După distrugerile din anul 1658 biserica a fost reconstruită la forma ei iniţială. Totuşi bolta navei datează din anul 1775. Din perioada gotică de construcţie s-a păstrat compoziţia planimetrică, plastica ferestrelor, bolta nervurată în cruce gotică a corului și calota a vela a absidei. Din perioada de reconstrucţie datează şi acoperişul în formă de piramidă retezată al turnului cu nivel pentru clopote.

Amenajarea interioară este de sec. XVIII-XIX. Unică în Transilvania este pictura ornamental-florală din 1902, care acoperă cu culoare zidurile şi bolţile spaţiului interior gotic.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org

Din basilica romanică de sec. XIII s-a păstrat doar arcul de triumf. Corul gotic ridicat două secole mai târziu este acoperit cu boltă pe nervuri de piatră care sprijină pe console decorate cu măşti. Abia după mai bine de 50 de ani de la distrugerile provocate edificului de către armata lui Gabriel Bathory, biserica este reconstruită în 1665, perioadă din care datează actuala boltă a corului şi tavanul casetat al navei. Turnul clopotniţă este ridicat în partea de vest la mai bine de un secol distanţă, odată cu montarea tribunelor de lemn la interior.

Pe cristelniţa din 1741 se pot citi inscripţii în limbile latină şi germană, care sunt menţionate într-o carte a bisericii din sec. al XVIII-lea. Zidul de incintă de sec. XIV-XV avea acces protejat cu hersă (grilaj din lemn întărit cu fier) şi gură de aruncare. Astăzi intrarea principală este mascată de clădirea primăriei. În fortificaţie se mai pot vedea încă cămările bine păstrate.

O vizită interesantă poate fi cea de la cimitirul evanghelic aflat în spatele bisericii. Cavourile aflate sub acoperiș comun, înșiruite perimetral și povești cu tâlc despre cei ce odihnesc acolo merită descoperite.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org

Biserica din Cristian, cu zidul său dublu de apărare şi cu cele opt turnuri defensive bine conservate este un exemplu impresionant de arhitectură militară medievală. Satul a fost fondat în sec. al XIII-lea, când Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit mai multe cetăţi în regiune şi a recrutat colonişti saşi.

Din legende se spune că fiul unui influent greav din zona Cristianului a fost renegat şi dezmoştenit de tatăl său deoarece se îndrăgostise de fata nepotrivită. Dar pe mama tânărului nu a lăsat-o inima să-şi vadă fiul în nevoie şi i-a dăruit drept compensaţie moara din aval de pe Ghimbav şi terenul care aparţinea acesteia. Fiul şi fata îndrăgită s-au stabilit în acel loc şi şi-au întemeiat o familie. De-a lungul anilor au început să se mute in acea zona din ce în ce mai multe familii, care doreau să scape de greavul cu inima de piatră.

Astfel în jurul morii a luat nastere o nouă colonie, numită Oraşul Nou. Aşezarea se află la poalele muntelui Postăvaru, care împreună cu Poiana Braşov reprezintă una dintre cele mai cunoscute destinaţii pentru sporturile de iarnă din România şi zona Braşovului.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org

Pe Dealul Cetăţii, cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor elemente de fortificaţie încă din epoca bronzului. Sistemul defensiv consta din 3 şanţuri şi tot atâtea valuri de apărare, plasate în punctul vulnerabil, adică spre Est. Fortificaţia dacică este anterioară cuceririi Daciei de către romani şi se pare a-şi afla sfârşitul în preajma războaielor dacice.

Ultimele cercetări arheologice (2010) par a confirma existenţa pe Dealul Cetăţii a celebrei -Comidava-, aşezare dacică menţionată între -oraşele strălucite ale Daciei- de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Latinizat, toponimul a devenit -Cumidava- şi sub această formă apare pe un monument din timpul împăratului roman Alexander Severus (222-235 după Christos).

Cetatea medievală se presupune că a fost construită în perioada 1211–1225, cât a durat stăpânirea teutonă în Ţara Bârsei, iar după plecarea cruciaţilor, cetatea din lemn a fost reconstruită sau transformată în una din piatră. Deşi nu există nici o menţiune documentară care să confirme această ipoteză, totuşi, fortificarea colinei încă din antichitate, sarcinile militare primite de comunitatea săsească din Ţara Bârsei în a doua jumatate a secolului al XIII-lea, tehnica construcţiei, fundaţia şi elevaţia primei incinte, identificate de majoritatea istoricilor în secolul al XIII-lea, ar putea fi argumente care să susţină ipoteza existenţei unei cetăţii anterioare primei menţiuni documentare.

Cu prilejul asediului de la 1613, partea superioară a turnului Báthory a fost distrusă. Sub zidul prăbuşit a rămas inventarul turnului de apărare: trei căni de cositor cu capac, arme, instrumente, unelte de fier, ghiulele de piatră, ceramică, un ac de păr aurit şi, cea mai valoroasă parte a tezaurului 416 monede de argint. -Zestrea- turnului de apărare a fost descoperită în anul 2001.

Imagini si informatii: www.rasnov-turism.ro

Din pacate, din sistemele de apărare iniţiale ale bisericii fortificate din oraşul Râşnov, nu s-a pastrat nimic, acestea fiind demolate în întregime în anul 1831. În cetate găsim o clădire construită iniţial ca basilică romanică şi reconstruită ulterior în stil gotic, care s-a păstrat şi în zilele noastre. Arcadele navelor laterale au fost modificate, iar corul a fost reconstruit. Pe peretele nordic al corului se găsesc fragmente de picturi murale înfăţişând scene cu Patimile lui Isus.

Turnul a fost construit în perioada gotică. Mobilarea interioară, cu altar şi orgă datează din secolul XVIII, iar planşeul drept din secolul XIX. La înălţime deasupra oraşului se găseşte cetatea ţărănească, parţial ruină, parţial reconstruită, fiind o atracţie turistică de renume. Cele mai vechi elemente ale construcţiei sunt din secolul XIV, dar cetatea folosită până în secolul XVIII a suferit multe demolări şi reconstrucţii. Pe lângă ruinele unei biserici, ansamblul adăposteşte multe sisteme defensive şi cămări folosite astăzi ca magazine de suveniruri șs spaţii expoziţionale.

Imagini si informatii: kirchenburgen.org