Judetul CLUJ

Muzeul de Istorie al Universitatii UBB numara in prezent peste 1000 de piese (documente originale si in facsimil, fotografii, carti postale, diferite aparate stiintifice, medalii, publicatii ale profesorilor universitari, etc.). Cu ajutorul acestora este reconstituita evolutia tuturor colegiilor, facultatilor si universitatilor care au existat succesiv in Cluj-Napoca, din secolul al XVI-lea si pana astazi. Muzeul este structurat in cateva compartimente, anume:

Expozitia permanenta, care prezintă istoria universitatii clujene, secolele XVI-XX. Salile de expozitii temporare. Aici se desfasoara toate evenimentele si proiectele temporare ale Muzeului Biblioteca de specialitate, la care pot avea acces, la cerere, toate categoriile de persoane (cercetători, doctoranzi, etc.) interesate de domeniul istoriei universitatilor si a istoriei stiintei, pe plan local, national si international. Muzeul de Istorie al Universitatii organizeaza gratuit ghidaje tematice si pe grupe de vârstă, in mai multe limbi (romana, maghiara, franceza si engleza). La cerere, personalul muzeului ofera publicului interesat de problematicile istoriei universitatilor si istoriei intelectualilor asistenta de specialitate (indrumari bibliografice, consultarea colectiilor muzeului, etc.).

Colectii:

colectii fotografice

colectia de carti postale

colectia de documente academice

colecia de instrumente stiintifice

colectii de medalii, sigilii si insigne cu tematica universitara

Informatii si imagini preluate de pe cluj.com

Parcul Rozelor este unul dintre cele mai tinere spații verzi din Cluj. Se află în continuarea Parcului Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, fiind modernizat și inaugurat în anul 2010. Parcul e străbătut de o pistă pentru biciclete și o pistă pentru role. Unul dintre motivele pentru care parcul e îndrăgit de clujeni e diversitatea pe care o oferă, fiind potrivit tuturor categoriilor de vârstă. Astfel, parcul dispune de un loc de joacă pentru copii, iar amatorii de sport se pot bucura și de cinci aparate de fitness.

În toamna anului 2012, în Parcul Rozelor s-a inaugurat un spațiu de aproximativ o mie de metri pătrați transformat într-un skatepark. Spațiul e destinat patinatorilor pe role și bicicletelor motocross, BMX, permițând organizarea unor competiții de mare anvergură.

În ultima perioadă, zona a devenit și mai atractivă în urma terasării anumitor porțiuni ale malurilor Someșului Mic. Astfel, între Podul Garibaldi și Parcul Rozelor s-a creat o faleză de promenadă, precum și o pistă pentru bicicliști.

Imagini si informatii: cluj.com

Muzeul de Farmacie are la baza o colectie de obiecte de patrimoniu de origine transilvaneana, colectate de profesorul universitar clujean Iulius Orient (sau Gyula Orient, in functie de surse; 1869 – 1940). Colectia a fost expusa inca din 1904 intr-o sala a Muzeului Ardelean, pe care a primit-o profesorul ca donatie.

In anul 1954, colectia unica de obiecte a profesorului Orient a primit cea mai potrivita casa pe care ar fi putut-o avea: cladirea in care a fost gazduita farmacia cea mai veche din Cluj, Casa Hintz. De-a lungul timpului, colectia a fost imbunatatita cu multe alte obiecte de patrimoniu primite prin donatii.

Pentru vizite ghidate este nevoie de programare prealabila!

Contact:

Adresa: Piata Unirii nr. 28 (colt cu Regele Ferdinand), Cluj-Napoca

Telefon: 0264 597 567, 0752 108 724

E-mail: istfarmacluj@gmail.com

photos: Radu Neag & Lucian Nuta

Informatii si imagini preluate de pe cluj.com

Muzeul Botanic UBB se afla in incinta Gradinii Botanice Alexandru Borza din Cluj si detine un herbar cu 655 000 de coli din toata lumea, cu o valoare stiintifica deosebita, acestea fiind aflate mereu la dispozitia studentilor si cercetatorilor din Romania si din strainatate.

Dispunerea in Muzeul Botanic UBB a materialului, care este conservat fie pe cale uscata (prin presare, tridimensional sau sub forma de mulaje), fie pe cale umeda (in diverse lichide conservante), se face urmarind criteriile sistematice, ecologice si economice.

Prezentarea lumii plantelor in muzeu este intregita de turnantele si tablourile ce reprezinta aspecte fitosociologice si de ocrotire a naturii: de zonare si etajare a vegetatiei Romaniei, principalele rezervatii botanice din tara si plantele pe care acestea le adapostesc, plante endemice si ocrotite din Romania. De asemenea, sunt expuse si tablouri reprezentand aspecte fitogeografice, cu formatiuni vegetale de pe Glob, cum ar fi tufarisurile xerofile mediteraneene, tablouri cu conifere europene, asiatice sau americane.

Dintre colectiile muzeului amintim:

Colectia de produse aromatice si condimentare

Materiile prime pentru incalzit si iluminat

Colectia de plante medicinale

Colectia de plante textile

Colectia de seminte de palmieri

Orar: Luni-Vineri: 08:00-15:00

Pretul biletelor este inclus in tarifele de vizitare a Gradinii Botanice.

Informatii si imagini preluate de pe cluj.com

Muzeul National de Istorie a Transilvaniei deține un valoros patrimoniu istoric și arheologic, cu peste 400 000 de bunuri culturale ce reflectă istoria și civilizația Transilvaniei, din preistorie până în zilele noastre.

Aflat în Piața Muzeului din Cluj-Napoca, pe str. Constantin Daicoviciu, nr. 2, muzeul este una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare științifică și o apreciată școală arheologică, având șantiere relevante la nivel național și european. La nivel regional, cercetări arheologice sunt întreprinse, de către specialiștii muzeului, la cetățile dacice din Munții Orăștiei, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, precum și la așezările dacice din Carpații Orientali. La nivel județean, se fac cercetări la castrele romane de la Cășei, Bologa și Gherla, precum și în stațiunile preistorice din Iclod, Țaga sau Pălatca.

În prezent, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei organizează expoziții temporare prin care prezintă publicului deosebitele valori ale civilizației transilvănene și nu numai. Totodată, în subordinea muzeului se află și Colecția de Istorie a Farmaciei (Muzeul Farmaciei), aflată acum în clădirea în care a funcționat cea mai veche farmacie din Cluj. -La Sfântul Gheorghe- a fost atestată documentar încă din anul 1573! Clădirea ce găzduiește în zilele noastre Colecția de Istorie a Farmaciei se află în Piața Unirii, nr. 28 (colț cu str. Regele Ferdinand). Muzeul Farmaciei a pornit de la colecția de obiecte farmaceutice transilvănene a prof. Iuliu Orient (1869 – 1940). Colecția a fost expusă în Muzeul Ardelean, în anul 1904, iar apoi donată muzeului și îmbogățită cu alte donații valoroase.

Imagini si informatii: cluj.com

Strada in Oglinda din Cluj, pe numele sau oficial str. Iuliu Maniu, este un obiectiv unic in zona Transilvaniei, precum si un simbol al orasului Cluj-Napoca.

Capatul vestic al strazii, cel dinspre Piata Unirii, impresioneaza prin cele doua cladiri care sunt simetrice aproape in intregime. De aici si denumirea, datorita efectului de imagine in oglinda creat de cladiri. Acestea se afla intre Palatul Bánffy si casa Wolphard–Kakas si confera unicitate si armonie strazii ce iese in Piata Unirii.

Niciodata la colt de strada

Aici, nu te afli niciodata la colt de strada, caci cladirile urmeaza o structura rotunjita. Iar turlele acoperite de coifuri decorate accentueaza rotunjimea colturilor. Astfel, strada te imbie sa o descoperi, sa indraznesti a-i explora cladirile… si nu doar cele doua cladiri gemene sunt niste comori arhitecturale. Daca inaintezi pe strada, vei observa si altele. De exemplu, te provocam sa admiri tavanul cladirii de pe strada Iuliu Maniu, nr. 38.

Scurt istoric al celor doua cladiri in oglinda

Ansamblul arhitectonic din capatul vestic al strazii a fost creat sub indrumarea arhitectului Ignác Alpár. Lucrarile au fost finalizate la sfarsit de secol XIX, in anul 1899. Urmand tendintele acelor vremuri, arhitectura cladirilor e inspirata de lucrarile arhitectului Hausmann, arhitectul care a restructurat orasul Paris in secolul XIX. La fel ca Parisul, Clujul a trecut si el prin propria sistematizare, in anul 1895.

Cele patru loturi de pamant pe care au fost construite cladirile la acea vreme apartineau Bisericii Catolice. Bisericii i-au fost in prealabil demolate o serie de cladiri aflate in jurul Bisericii Sf. Mihail, pe care le inchiria ca spatii pentru magazine si carciumi. Ca o compensatie in urma demolarilor facute, Biserica a primit pamantul pe care ulterior a construit cele mai elegante palate din Cluj in secolul al XIX-lea.

Arhitectura haussmanniana mai poate fi admirata, la noi in tara, si pe Bulevardul Magheru din Bucuresti. Cladiri similare, ridicate fata in fata, aproape identice ca aspect, existau prin toata Europa, in secolul al XIX-lea. Cele mai renumite sunt, desigur, cele din Paris, dar si din Viena.

Informatii si imagini preluate de pe cluj.com

Sala Polivalenta Cluj-Napoca este cea mai modernă și încăpătoare construcție din Cluj destinată organizării de evenimente. Dezvoltată pe 5 niveluri (subsol, parter și trei etaje), sala multifuncțională este destinată celor mai diverse activități.

Subsolul deservește parcării subterane. Aceasta este împărțită în 3 compartimente, capacitatea fiind de 445 de locuri de parcare. Accesul în clădire a tuturor categoriilor de participanți la evenimente se face pe la parter. Tot la parter se găsește spațiul comercial și cel destinat pentru restaurant. Etajul 1 este dedicat în totalitate publicului, având spații generoase pentru garderobe, baruri și grupuri sanitare. Etajul 2 este alocat atât publicului larg cât și invitaților VIP, aceștia din urmă beneficiind de o zonă cu acces separat, care este deservită de loje, bar, săli de conferință și altele. Etajul 3 este nivelul de acces în sala media (car de televiziune, reporteri, comentatori).

Cu o capacitate de până la 10.000 de locuri, sala poate găzdui cele mai variate evenimente, de la sporturi de contact (judo, box, arte marțiale etc) la gimnastică, hochei, tenis și alte sporturi de echipă (baschet, handbal, volei etc), până la evenimente culturale, corporatiste, conferințe sau concerte.

Sala Polivalenta Cluj-Napoca este cea mai bine dotată sală multifuncțională din România, la ora actuală. Cubul video este unic în țară, cu patru ecrane de mari dimensiuni. Acestea pot transmite imagini full HD, chiar în timpul evenimentelor. Totodată, sala are cel mai performant sistem de încălzire din țară cu panouri solare și fotovoltaice ce permit alimentarea iluminatului de siguranță a clădirii. Clădirea este dotată și cu un sistem de preluare a apelor pluviale, reutilizate apoi la grupurile sanitare.

Imagini si informatii: cluj.com

Canalul Morii Cluj se intinde pe o lungime totala de 7,2 kilometri si reprezinta, in stadiul actual, o zona cu un imens potential turistic si de agrement in Cluj-Napoca.

Spre exemplu, strada Andrei saguna este, in opinia noastra una dintre cele mai frumoase strazi din Cluj. E un fel de promisiune a ceea ce ar putea deveni intreg Canalul Morii. Amenajata ca zona pietonala, straduta are un aer boem si confera Clujului o altfel de imagine. Sau, cel putin in acest stadiu, viziunea unei imagini de viitor. Caci, ca un paradox, inca exista probleme de administrare si igiena a canalului.

Scurt istoric Canalul Morii a fost realizat tocmai pentru a sa asigura curatenie si igiena in oras, in secolul al XVI-lea. Datorita prezentei ocazionale la Cluj a principelui, dregatorilor sau soliilor straine, cetatenii si cei din conducerea orasului erau motivati sa contribuie si sa incurajeze dezvoltarea orasului si transformarea lui intr-o gazda adecvata elitei diplomatice, politice sau militare a principatului.

Astfel, intr-un consiliu orasenesc, in 16 aprilie 1558, s-a luat hotararea, pentru asigurarea curateniei si igienei, ca apa Somesului Mic sa fie adusa in imediata vecinatate a orasului. Albia sapata atunci in pamant se presupune ca ar fi fost realizata pe un vechi brat al Somesului Mic. Pe-aici, pe timpul vechiului oras roman Napoca ar fi curs inca apa. La mijlocul secolului al XVI-lea, mai curgea pe acest brat doar surplusul de precipitatii. Oficialitatile au fost foarte eficiente. intai, au obtinut de la regina Isabella scutirea orasului de la plata impozitului pentru un an intreg. Iar pe 25 iunie, din dorinta de a realiza cat mai rapid canalul de aductie, consiliul a decis ca fiecare zecime (n.r. subdiviziune a orasului formata din zece case) sa trimita oameni care sa ajute la sapat.

in zilele noastre, Canalul Morii se afla intr-un stadiu de potential obiectiv turistic, potentiala zona de agrement.

photo: Mihail Onaca

Informatii si imagini preluate de pe cluj.com

La sfarsitul anului 2000, o veche traditie minereasca care cerea ca la deschiderea unei mine noi sa se faca in subteran o capela sau o mica biserica s-a realizat. Prin munca minerilor de aici s-a amenajat la o adancime de circa 80 metri, in Mina Transilvania, o biserica care a fost sfintita in data de 4 decembrie 2000, de ziua Sfintei Varvara, patroana minelor din tara noastra.

Catapeteasma a fost sculptata in lemn de tei, in stil bizantin, iar ornamentarea bisericii s-a realizat prin sculptarea in peretii de sare a elementelor brancusiene, braul si coloana infinitului. Aceste elemente artistice impodobesc toate icoanele bisericii, precum si cele 4 vitralii, ce sunt luminate, dand impresia ca te afli la suprafata. Biserica este folosita de mineri dar la slujbele din zilele de sarbatoare poate participa oricine.

Informatii si imagini preluate de pe salinaocnadej.ro

Deși amenajat pe baza unor lacuri de sare, parcul Balnear Toroc din Dej oferă numeroase posibilități de relaxare pe tot timpul anului. Pentru a atrage cât mai mulți turiști, Primăria Dej a reușit să modernizeze parcul cu zone de cazare cu toate dotările și bazine care să satisfacă pe toți clienții la prețuri cât mai reduse.

Situat în municipiul Dej într-o zonă cu un peisaj deosebit de atrăgător, pe Dealul Cabdicului, Parcul Balnear Toroc dispune de un lac cu apă sărată cu o suprafață de 1600 metri pătraţi, piscine exterioare și interioare cu apă dulce și sărată pentru copii și adulți.

În zona parcului se exploata sare încă de pe vremea romanilor. În urma acestor activităţi s-au format o salbă de lacuri și bălți, din care cel mai mare lac este cel de la Toroc, restul lacurilor fiind vechi exploatări de sare abandonate de atunci. Aici s-au găsit izvoare de apă hipersaline iar pe baza acestora s-a dezvoltat partea de balneo.

Imagini si informatii: monitorulcj.ro

Muzeul de istorie din Gherla, ca institutie cultural-stiintifica, are ca obiective achizitionarea, conservarea si valorificarea bunurilor culturale, precum si expunerea acestora publicului larg.

Cladirea Muzeului de Istorie - Gherla La baza Muzeului de Istorie din Gherla, au stat o serie de colectii dintre care amintim pe acelea apartinand Societatii Astra, Muzeului Armenesc, colectia de anuare a liceului -Petru Maior- si o parte din colectiile Muzeului din Sic. In anul 1951, muzeul de istorie a devenit muzeu raional functionand intr-o cladire de pe strada Avram Iancu, care a fost demolata ca urmare a lucrarilor de sistematizare a orasului.

in anul 1986, intregul inventar a fost transferat in cladirea din strada Mihai Viteazul, nr.6 (fosta casa a familiei Karacsony, construita la sfarsitul secolului XVIII). in decursul timpului, colectiile au sporit prin achizitii, donatii si cu artefacte descoperite ca urmare a sapaturilor arheologice din zona. in prezent muzeul adaposteste peste 18.000. de piese cuprinse in 5 colectii.

Valorificarea patrimoniului muzeal se face prin expozitii permanente si temporare, iar in ultimul timp si prin expozitii itinerante.

Expozitia permanenta (amenajata in trei sali), prezinta prin materialele arheologice si documentare, evolutia societatii umane din paleolitic, pana in secolul al XVIII-lea. Sunt inserate in vitrine, exponate descoperite la Gherla si in zonele limitrofe apartinand epocilor paleolitic, neolitic, perioadei dacice si romane, precum si cele apartinand evului mediu. Avand in vedere valoarea unor obiecte armenesti, a fost amenajata -Sala armeneasca- , expozitie ce prezinta publicului vizitator o gama larga de piese cu caracter religios apartinand cultului armeano-catolic.

Informatii si imagini preluate de pe primaria-gherla.ro

Castelul se afla la 30 km de orasul Cluj-Napoca, in localitatea Bontida. Este un domeniu ce te duce cu gandul la istoria de odinioara. Aici, pe langa castelul in sine, care se renoveaza in prezent, puteti face un tur prin parcul din curte. Exista si un lac mic unde va puteti relaxa, face poze sau admira pur si simplu locul. Taxa de intrare este modica. Locul este cunoscut pentru concertul Electric Castle ce se tine vara aici.

Informatii si imagini preluate de pe aventurainromania.ro

CETATEA GHERLEI (azi penitenciar de maxima siguranta) este martora istoriei zbuciumate a Transilvaniei (fiind cunoscuta si sub numele de -Cetetea Martinuzzi-) si s-a cladit pe ruinele alteia mai vechi, dupa planurile arhitectului italian Dominico Da Bologna. Construirea cetatii a inceput in timpul lui Ioan Zapolya (1526-1541) fiind continuata pe durata vietii sale de episcopul croat Juraj Utjesenovici Martinuzzi (frater Georgius), tezaurarul regesc al lui I. Zapolya, care devine guvernator al Transilvaniei. S-a finalizat in vremea lui Ioan Sigismund(1556-1571). In 1785 imparatul Iosif al II-lea o transforma in Inchisoare Centrala(Carcer Magni Principatus Transilvanae) in urma evadarii in masa de la inchisoarea -Trei scaune-.Congresul penitenciarelor din 1910 o transforma in Institut Preventiv pentru Minori iar administratia hortista o transforma in inchisoare in 1940. Din 1948 sub regimul comunist devine inchisoare grea pentru opozantii regimului: membrii ai partidelor politice, muncitori, tarani, elevi, studenti, vestiti clerici si intelectuali de diverse confesiuni multi dintre ei gasindu-si sfarsitul aici fiind aruncati in gropi comune. Informatii si imagini preluate de pe primaria-gherla.ro

Poate cea mai importanta manastire din judetul Cluj, Nicula, se afla la 50 de km de resedinta de judet, in proximitatea orasului Gherla. Aceasta este cunoscuta pentru icoana Fecioarei Maria, despre care se spune ca ar fi plans. Aici se fac pelerinaje mari in data de 15 august, cand e Adormirea Maicii Domnului. Lacasul de cult original a fost distrus intr-un incendiu si era datat din secolul al XVIII-lea.

Acesta a fost inlocuit cu altul dar e inchis publicului. Slujbele se tin in biserica mare, care la randu-i va fi inlocuita de una noua ce se ridica in spatele acesteia.

Informatii si imagini preluate de pe aventurainromania.ro

Biserica reformata din Huedin, judetul Cluj dateaza din secolul al XIII-lea. Lacasul figureaza pe lista monumentelor istorice 2010, cod CJ-II-m-A-07679. Initial, la asezarea maghiarilor in aceasta zona ei erau catolici. Probabil pe la inceputul secolului al XIII-lea si-au construit o biserica in jurul careia s-a dezvoltat satul, apoi targul Huedinului. Din informatiile pe care le detinem, foarte probabil ca dupa anul 1541 comunitatea maghiara a trecut la Biserica Evanghelica (Lutherana) sub conducerea protopopului Nagyfalui Mihály.

Doua decenii mai tarziu, in conditiile framantarilor politice si confesionale ale vremii, in anul 1561 preotul Hunyadi Demeter (Demetrius Hunyadi) se considera reformat, ceea ce inseamna ca trecuse cu comunitatea la Biserica Reformata (Calvina), iar dupa cinci ani (1566), trecea impreuna cu enoriasii la Biserica Unitariana, care-si avea sediul la Cluj. De retinut ca acest prelat a ajuns pana la inalta demnitate de superintendent al Bisericii Ariene din Transilvania (cu atributii similare celor episcopale), ducand o apriga munca de atragere a enoriasilor catolici la unitarianism.

Informatii si imagini preluate de pe turism.bzi.ro

Pestera Cetatea Radesei. Traversarea cetatilor se poate face doar la ape mici. Intrarea in pestera este pe malul stang. Are un portal inalt de 15 m, ajungem in Sala mare inundata de lumina, prin 4 hornuri. Se vede haosul blocurilor mari de stanca, printre care se strecoara apele cu un vuiet asurzitor. Dupa o zona ingusta si lipsita de lumina ajungem la o slaba raza de lumina care vine de la Fereastra I.

Dupa un canion stramt, lipsit de lumina, cu marmite sub picioare, iesim la lumina orbitoare si aerul cald al poienii Radesei. Am parcurs 260 m in subteran! Din poiana poteca se bifurca: o ramura face legatura cu Circuitul Somesului Cald, iar cealalta urca pe versantul stang intre paraul Radeasa si Feredeu, si inchide Circuitul Radesei. Aici este punctul unde trebuie sa hotaram in ce directie continuam drumul. Cei care continua circuitul Cetatile Radesei si se vor intoarce la Varsoaia, incep un urcus in serpentine. Dupa 10 minute apare prima derivatie, cu semnul dublu, care ne coboara cca. 15 m.

Informatii si imagini preluate de pe www.welcometoromania.ro

Importanta stiintifica si turistica a acestui obiectiv a determinat Oficiul pentru Patrimoniul Cultural National sa cerceteze conditiile cerute de stabilire a statutului de rezervatie naturala mixta (de interes arheologic, floristic, faunistic si peisagistic). A fost deja realizata delimitarea perimetrului rezervatiei, finalizandu-se bornarea completa a obiectivului. Pesterile din Cheile Turenilor (cele mai importante dintre ele fiind cele numite ale Feciorilor si Zanelor) au fost cercetate de speologii George Racovita si Iosif Viehman, din cadrul institutului de specialitate din Cluj-Napoca. Se afla in curs de elaborare o monografie completa a acestui monument al naturii de catre specialisti ai O.J.P.C.N. si ai Muzeului de Istorie, naturalistul Victor Catanas si arheologii Gheorghe Lazarovici si ZoiaKalmar, care in curand va fi publicata oferindu-se astfel turistilor o bogata sursa de documentare Cele mai vechi urme de locuire omeneasca din Cheile Turenilor dateaza inca din mileniul al V-lea i.Cr. si apartin complexului cultural Cluj - Cheile Turzii - Lumea Noua. Alte descoperiri dateaza din perioada finala a epocii neolitice si din epoca bronzului.

Din epoca dacica si romana au fost descoperite o mica locuinta datata in secolele I i.Cr. - I d.Cr. si cateva puncte de observatie in legatura cu castrul roman de la Potaissa. Pe terasa Poderei au fost gasite urme de locuire databile in perioada finala a etnogenezeii romanesti si a feudalismului timpuriu (secolele V-XII). In pesterile din Cheile Turenilor au fost gasite vestigii dovedind locuirea sezoniera a acestora inca din epocile stravechi. Atentia turistilor este atrasa de un tumul cu diametrul de 40 de metri si inalt de 3 metri, aflat pe dealul Ghienghe, la punctul La Furnici, tumul in care recent au fost cercetate morminte de la inceputul epocii bronzului.

Informatiile si imagini preluate de pe primariaturda.ro

Existenta masivului de sare si exploatarile acestei bogatii de-a lungul mai multor secole au creat in partea nord-estica a municipiului, la cca. 2 km de centrul acestuia, un peisaj specific. este vorba de microdepresiunea salina Baile Sarate. Exploatarea sarii, procesele de carstificare a masivului de sare precum si alunecarile de teren au favorizat formarea a numeroase lacuri, aflate in diferite stadii de evolutie. Unele lacuri, indeosebi cele antroposaline situate pe locul unor foste ocne de sare, sunt folosite de catre populatie in scopuri terapeutice sau pentru agrement. Concentratia salina a lacurilor este diferita. Continutul ridicat de sare si alte elemente le confera acestora proprietati terapeutice deosebite. Din acest punct de vedere cel mai mare interes il prezinta Lacul Roman, pe care a fost amenajat strandul municipiului, lacul Tarzan precum si salba de lacuri de pe Valea Sarata, la vestul microdepresiunii Baile Sarate, zona cunoscuta sub numele de Durgau. Apele acestor lacuri, cloro-sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene sunt indicate pentru afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic precum si pentru afectiuni ginecologice. Un alt factor terapeutic deosebit al zonei este reprezentat de slicul mineralizat (namol). Acest namol de turba se afla la o adancime de 0,5-1 m sub stratul de aluviuni si este utilizat in scopuri terapeutice sub forma de unctiuni urmate de helioterapie, intr-un mod neorganizat, sau sub forma de impachetari in cadrul bazei de tratament balnear. Cel mai frecvent loc de agrement din aceasta zona este strandul care atrage in fiecare sezon estival un mare numar de localnici, dar si din Cluj si Campia Turzii. Forma actuala a strandului dateaza din anii 1952-1953 cand lacul a fost betonat si compartimentat in patru zone de adancime.

COMPLEXUL BALNEAR BAILE SARATE

Spre deosebire de celelalte componente ale zonei de agrement -Baile Sarate- a caror functionare este sezoniera, Complexul Balnear functioneaza pe toata perioada anului. Acesta cuprinde un hotel si o baza de tratament balnear. Baza de tratament ofera o gama larga de proceduri de tratament balnear pentru afectiuni reumatismale, ginecologice, si respiratorii cum sunt: baile sarate, baile galvanice, sauna, impachetarile cu namol si parafina, masaje precum si gimnastica terapeutica. Baza dispune de cabinete bine dotate si de un personal medical si mediu sanitar specializat. Zona Baile Sarate este cunoscuta ca microstatiune balneara din anul 1837. Primele amenajari de amploare au fost realizate in perioada interbelica.

Informatiile si imagini preluate de pe primariaturda.ro

Muzeul de istorie este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale civile din raza municipiului si singurul palat din care se mai pastreaza parti datand de la sfarsitul veacului al XV-lea sau inceputul celui urmator. El reprezenta odinioara resedinta sau Casa Princiara a principelui Sigismund Bathory. Cladirea s-a bucurat de consideratie de-a lungul timpului, numarandu-se intre resedintele preferate ale principilor. Pana in jurul anului 1588 s-au efectuat lucrari importante de reconstructie structura actuala a cladirii datand din acele vremi. Ea a mai suferit o refacere generala in anul 1818, reparatii mai efectuandu-se in anii 1886-1887 si 1911, de cand dateaza forma pe care o are si azi. Arhitectura cladirii este in esenta gotica, peste care se suprapun elemente ale Renasterii. Muzeul de istorie din Turda a fost inclus acum sase ani in programul national de restaurare initiat de catre Ministerul Culturii. Obiectivele acestui program guvernamental includ lucrari de consolidare, restaurare si efectuarea unor cercetari ecologice in perimetrul constructiei.

Construit dupa 1560, monumentul este o cladire cu parter si etaj, de forma aproximativ patrata, avand in partea de nord o anexa fara etaj. Destinata pentru vama sarii de la Turda, cladirea a servit si de resedinta temporara a principilor Transilvaniei in timpul vizitelor in zona, de unde si denumirea de Casa Princiara sau palat Voivodal. Fatada principala are un portal de intrare in arc frant si trei ferestre de forma dreptunghiulara. Deasupra intrarii se afla un balcon sprijinit pe console in retrageri treptate. La dreapta si stanga acestuia se gasesc ferestre dreptunghiulare cu sprancene de cornise si frize de denticule in partea superioara. Celelalte fatade sunt lipsite de elemente decorative, doar ferestrele dispun de anumite accente.

Subsolul cladirii este acoperit cu bolti semicilindrice din caramida, pe cand parterul poarta poarta un tavan de lemn sprijinit pe grinzi puternice. Usile de la incaperile parterului au cadre dreptunghiulare, cu exceptia uneia incheiata sus cu un arc frant. Etajul este si el tavanuit, iar cadrele usilor sunt dreptunghiulare. In esenta edificiul apartine perioadei gotice de la sfarsitul veacului al XV-lea, dar a suferit modificari in secolele XVI si XVII, o renovare in anul 1818, iar ultima interventie, cea din 1919 i se datoreaza arhitectului Lux Kalman. Drept fondatori ai institutiei muzeale turdene pot fi considerati A.Ratiu, I.Tigarea si I.Russu prin activitatea lor notabila de colectionare si pastrare a vestigiilor arheologice si istorice din vremea lui J.Kemeny si I.Teglas, in perioadainterbelica si urmatoare celui de al doilea razboi mondial.

Infiintat in 1943, muzeul a fost deschis pentru public in anul 1951, data de la care s-a desfasurat o activitate sistematica in directiile cercetarii stiintifice, a imbogatirii si conservarii patrimoniului si a valorificarii sale stiintifice si cultural-educative. Reorganizarile succesive ale expozitiei de baza au condus la realizarea unei prezentari muzeistice a evolutiei societatii omenesti din zona Turda din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. In afara de bogatele colectii de vestigii din preistorie, din epocile romana, medievala, moderna si contemporana, muzeul turdean poseda si o valoroasa colectie de arta populara si etnografie. Muzeul de Istorie Turda a editat cateva carti de specialitate. Una din acestea este lucrarea semnata de doctorul in arheologie Mihai Barbulescu, Potaissa-Studiu monografic, sau Moneda antica la Potaissa, lucrari care fac referiri la descoperirile arheologice din Castrul Roman, din Cheile Turzii si Cheile Turenilor.

Informatii si imagini preluate de pe primariaturda.ro

Cheile Turzii - impresionanta despicatura a muntelu datorata raului Hasdate - isi ofera cu darnicie splendorile oricarei categorii de turisti. Intre pesterile cele mai cunoscute sunt: Cetatuia Mare, Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Modoloaie etc. Formele de relief cele mai impresionante sunt colturile stancoase. Alaturi de catedrala de piatra numita Coltul Cocosului sunt si altele: Turnul Bors, Turnul Galben, Coltul Sansil, Coltul Cetatii etc. Cheile Turzii sunt inconjurate de o aura de legenda, un amalgam de elemente traditionale si de probe materiale si documentare, privitoare la diferitele ipostaze ale vietii vestitului haiduc Balica precum si la asezamantul manastiresc care a dat numele locurilor de pe culmea din dreapta Cheilor Turzii.

Folosite deci in repetate randuri drept adapost al localnicilor in conditiile amenintarilor de tot felul la care erau supusi, Cheile Turzii au ajuns sa poarte si numele de "Cetati ale Turdei". Si au fost cu adevarat niste cetati in care oamenii locului s-au refugiat adeseori in incercarile lor de a se salva depustiitoarele invazii ori alte grele incercari. De mare importanta stiintifica si de mare atractivitate turistica, Cheile Turzii aveau sa dobandeasca, la nivel national, inca din 1938, statutul de rezervatie naturala, mai apoi, inclusa in listele U.N.E.S.C.O. intre cele mai de seama monumente ale naturii. Valoarea deosebita a tezaurului geologic, floristic, si faunistic justifica intrutotul deciziile forurilor nationale si internationale avand in grija protejarea mediului ambiant si a celor mai de pret nestemate ale sale. Este legitim deci interesul suscitat de Cheile Turzii in randurile numerosilor iubitori ai naturii si aceasta cu atat mai mult cu cat imprejurimile ofera si alte obiective de mare atractie.

Informatiile si imagini preluate de pe primariaturda.ro

Cel mai important monument istorico - arheologic al Potaissei este castrul legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul Dealul Cetatii. Ruinele sale au ramas in picioare pana tarziu in evul mediu, constituind nu numai o "cariera" de piatra fasonata, folosita din plin pentru nevoile edilitare ale Turzii pana in secolul al XIX-lea, ci si o sursa de antichitati de tot felul (piese arhitectonice, sculpturi, mozaicuri, inscripti pe piatra, monede, obiecte marunte) descoperite fortuit si intrate, cele mai multe, in diferite colectii si muzee. In anul 1574 calatorul francez Pierre Lescalopier descria o poarta a castrului, poate aceeasi poarta de pe latura de nord descrisa la 1599-1603 de umanistul transilvanean St. Zamosius (Szamoskozy). Poarta era arcuita, construita din mari blocuri de piatra fasonate. Prabusirea portii la 1657, mentionata de istoricul W.Bethlen, a fost probabil doar partiala, poarta fiind amintita si in anul 1677 de catre Fr. Fasching.

Castrul de la Potaissa este cel mai mare castru de legiune cu functionare indelungata in Dacia. Cu laturile lungi (de nord si sud) de 573 m si cele scurte (de est si vest) de 408 m, uriasul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupa o suprafata de 23,37 ha. Prin orientare si pozitie, castrul de la Potaissa respecta principalele prescriptii ale tehnicienilor militari din epoca in care a fost construit. Astfel poarta decumana este orientata spre zona mai inalta (spre vest); castrul se afla pe un platou, ferit de inundatii si de torenti, dar sufucient de aproape de un curs de apa. Platoul are pozitie dominanta asupra orasului antic si asupra teritoriilor din preajma (altitudine absoluta 375 m), fiind inaltat cu aproximativ 40 m, ceea ce permitea o buna vizibilitate din castru pana la distante apreciabile. Astfel, drumul spre Napoca putea fi urmarit din castru pana in dreptul actualului sat Aiton.

Castrul era aprovizionat cu apa printr-o conducta din tuburi de teracota, care intra prin poarta decumana; functionau si multe fantani, din care una a fost descoperita intr-o incapere din principia. Un canal deversor al apelor reziduale se observa in apropierea coltului nord estic al castrului, conservat si protejat de o constructie speciala. O parte din vestigiile cercetate arheologic in castru au fost consolidate si conservate,devenind puncte vizitabile; poarta de pe latura de vest (porta decumana), un bastion de curtina pe aceeasi latura, bastionul din coltul nord vestic, unele parti din cladirea comandamentului (principia), canalul deversor de langa coltul nord-estic.

Informatiile si imagini preluate de pe primariaturda.ro

ISTORIC

Salina Turda se gaseste in zona Durgau-Valea Sarata din Turda. Intrarea in Salina se face din str. Salinelor 54A sau prin intrarea principala situata in centrul turistic Salina-Durgau situat pe Alea Durgau. La Turda a fost cunoscut si exploatat zacamantul de sare inca din cele mai vechi timpuri (dovezi arheologice sigure ale exploatarii sarii la Durgau-Turda exista din perioada preromana 50 i.C.-106 d.C.), dar exploatarea sistematica a zacamantului, incepe in perioada ocupatiei romane (106-274d.C.). Sarea era exploatata de catre romani in camere piramidale de 17-34 m adancime si 10-12 m latime. in afara masivului de sare de la Durgau, romanii au exploatat si masivul de sare de la Baile Romane (in zona strandului actual). Primul document in care este pomenita Ocna de la Turda a fost emis de catre cancelaria maghiara in anul 1075.

in cursul secolului al XIII-lea este pomenita documentar explicit Ocna de la Durgau-Turda. La 1 mai 1271 se daruia capitalului Episcopiei de Transilvania „ocna de sare de la Durgau-Turda”. in timpul stapanirii maghiare a Salinei de la Turda, au fost deschise la Durgau un numar de 4 ocne subterane: Mina Katalin, Mina Horizont, Mina Felsö-Akna si Mina Iosif (Joseph). La sfarsitul secolului al XVII-lea mina de sare de la Durgau-Turda intra implicit sub administratia directa austriaca (perioada austro-ungara). In aceasta perioada (secolele XVII-XIX) au fost deschise la Durgau un numar de 5 ocne subterane: Mina Tereza, Mina Anton, Mina Clujeana, Mina Rudolf si Mina Ghizela. Salina de la Turda, care a fost una din cele mai importante saline ale Transilvaniei, incepe sa decada dupa anul 1840, datorita concurentei tot mai puternice a salinei Ocna Mures.

in anul 1853 incep sapaturile galeriei de acces Franz Josef (spre a usura transportul sarii la suprafata), sapaturi finalizate la sfarsitul secolului XIX. Exploatarea sarii din Salina Turda a fost sistata definitiv in anul 1932, din cauza dotarii tehnice primitive, a randamentului scazut si a concurentei altor saline ardelene. Dupa inchidere, salina a intrat intr-o perioada de uitare, pana in timpul celui de-al doilea razboi mondial cand a fost utilizata ca adapost pentru populatia orasului. Dupa anul 1950 pana in anul 1992, cand a fost redeschisa pentru public ca obiectiv turistic, primii 500 m ai galeriei de transport Franz Josef au fost utilizati ca depozit de branzeturi. SalinaTurda s-a redeschis in anul 1992 (in scop turistic si curativ).

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene in anul 2008 incep lucrarile de modernizare ale salinei, fiind redata circuitului turistic incepand cu luna ianuarie 2010. in perioada ianuarie 2008 - ianuarie 2010 a avut loc un proces de modernizare a Salinei Turda. in urma acestuia a fost creata o infatisare noua si o functionalitate extinsa a Salinei Turda. In Mina Rudolf exista acum o sala de concerte, teren de sport, bowling, minigolf dar si o gondola imensa si s-a montat si un ascensor (lift) pentru persoanele care se deplaseaza mai greu. In Mina Terezia s-a construit un debarcader pe lac cu barci care permit plimbarea turistilor pe lacul salin.

Informatiile preluate de pe primariaturda.ro si imagini preluate de pe salinaturda.eu