Municipiul Barlad este situat in judetul Vaslui, pe raul Barlad, intre Colinele Tutovei si Dealurile Falciului, la o altitudine ce variaza de la 90 metrii pana la 172 metrii. Declarat municipiu in 1968, in prezent localitatea are aproximativ 78000 locuitori. In perioada de dinaintea instaurarii regimului comunist in Romania, Barladul a fost resedinta judetului Tutova. Dupa impartirea administrativa din timpul regimului comunist (pe vremea cand Romania purta numele de Republica Populara Romîna) Barladul era resedinta regiunii Barlad. Dupa abandonarea acestei forme de organizare teritoriala orasul Barlad devine un simplu municipiu, subordonat resedintei de judet Vaslui. Prima mentionare documentara dateaza din 1174, intr-o cronica ruseasca iar mai apoi intr-un hrisov din 1422 emis de Alexandru cel Bun. Mai tarziu, in 1495 este amintit ca si targ. Dupa batalia din 1475 Stefan cel Mare decide sa ajute orasul cu o fortificatie de pamant pentru a face fata unor eventuale atacuri ale turcilor. Si totusi orasul Barlad a avut o istorie zbuciumata fiind in mai multe randuri distrusa de catre tatari (1440,1444, 1683), turci (1822) si fortele naturii (cutremurul din 1802 distruge aproape in intregime orasul iar cel din 1840 jumatate din oras). De asemenea incendiile erau frecvente, cel mai important fiind cel din 1826. Cu toate acestea insa, Barladul a fost unul dintre centrele mestesugaresti importante ale Moldovei, fiind un centru comercial important si resedinta unui mare vornic. Orasul si imprejurimile sale erau cunoscute in aceea perioada sub numele de Ţara Barladnicilor. In secolul XIX orasul este locul unde ia nastere Asociatia Patriotica infiintata de Alexandru Ioan Cuza, Grigore Cuza si Iordache Lambrino. Acestia isi propuneau ca scop principal unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.