Este un oras in judetul Maramures, Romania, format din localitatile componente Viseu de Mijloc si Viseu de Sus (resedinta). Localitatea are statutul de statiune turistica de interes local, fiind situata in depresiunea intramontana a tarii Maramuresului. Conform recensamantului din anul 2011, Viseu de Sus avea o populatie de 15.037 locuitori, fiind din punct de vedere demografic al patrulea centru urban al judetului Maramures (dupa Baia Mare, Sighetu Marmatiei si Borsa). Numele vechi a localitatii este intre Rauri. Orasul Viseu de Sus, dupa cei mai multi autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365 (Ketwyssou). Aceasta prima mentionare a Viseului ca localitate apare in diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. Dupa alti autori, localitatea este atestata din anul 1549, cu denumirea de „Viseul Nou sau „intre Rauri, fiind situata la confluenta celor doua rauri – nume intalnit pana la inceputul secolului XX. in anul 1373 se marcheaza hotarul Viseului cu Borsa, in anul 1385 apare Viseul inferior (de Jos). Anul 1453 este anul in care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei si guvernatorul Ungariei, daruieste Viseul celor 3 cnezi stefan, Petru Mandru si Nan (Nascu) cat si fratilor lor. Evolutia actualului oras incepe dupa anul 1770, cand se infiinteaza la Viseu si Borsa centre forestiere cu muncitori – colonisti tipteri – din Zips, adusi la Viseu din ordinul imparatului Iosif al II–lea al Austriei. in anul 1743 la Viseu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia si infiinteaza exploatari de minereuri. in anul 1773 se infiinteaza la Viseu un centru de exploatare forestiera, colonizat cu sasi din Zips.