×

Acasa Moldova Maramures Muntenia si Dobrogea Banat si Crisana Transilvania Oltenia Evenimente ENGLISH
Sighetu Marmatiei Este un municipiu in judetul Maramures, Romania, format din localitatile componente Iapa, Lazu Baciului, Sighetu Marmatiei (resedinta), sugau, Valea Cufundoasa si Valea Hotarului. Localitatea are o populatie de 37.640 locuitori (2011), fiind al doilea centru urban ca marime si ca importanta al judetului dupa orasul-resedinta Baia Mare. in perioada 2000 - 2012, primarul municipiului a fost Eugenia Godja. Resedinta voievodala (in timpul lui Drag si Balc), comitat al Maramuresului, resedinta a judetului Maramures, capitala de raion. in 1352 primeste privilegii cu caracter orasenesc. Situat la confluenta raurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet (cuprinzand in anul 2007 circa de 55.000 locuitori) este centrul cultural si economic al Maramuresului istoric. Panǎ in 1919 Sighetul a fost resedinta comitatului Maramures, iar in perioada interbelica a fost resedinta judetului Maramures (interbelic) si, totodata, resedinta plasii Sighet. Avand o forma triunghiulara, Sighetul se invecineaza la nord, prin granita de pe cursul raului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud si vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasau. Spre sud-vest se afla lantul vulcanic al muntilor Gutai, acolo unde extravilanul municipiului se invecineaza cu comunele Giulesti, Ocna sugatag. Sighetu Marmatiei

Este un municipiu in judetul Maramures, Romania, format din localitatile componente Iapa, Lazu Baciului, Sighetu Marmatiei (resedinta), sugau, Valea Cufundoasa si Valea Hotarului. Localitatea are o populatie de 37.640 locuitori (2011), fiind al doilea centru urban ca marime si ca importanta al judetului dupa orasul-resedinta Baia Mare. in perioada 2000 - 2012, primarul municipiului a fost Eugenia Godja. Resedinta voievodala (in timpul lui Drag si Balc), comitat al Maramuresului, resedinta a judetului Maramures, capitala de raion. in 1352 primeste privilegii cu caracter orasenesc. Situat la confluenta raurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet (cuprinzand in anul 2007 circa de 55.000 locuitori) este centrul cultural si economic al Maramuresului istoric. Panǎ in 1919 Sighetul a fost resedinta comitatului Maramures, iar in perioada interbelica a fost resedinta judetului Maramures (interbelic) si, totodata, resedinta plasii Sighet. Avand o forma triunghiulara, Sighetul se invecineaza la nord, prin granita de pe cursul raului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud si vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasau. Spre sud-vest se afla lantul vulcanic al muntilor Gutai, acolo unde extravilanul municipiului se invecineaza cu comunele Giulesti, Ocna sugatag.

Muzeul Satului

Muzeul Satului
La 2.41 km de centrul orasului.

Casa memoriala Elie Wiesel

Casa memoriala Elie Wiesel
La 0.35 km de centrul orasului.

Manastirea Barsana

Manastirea Barsana
La 20.82 km de centrul orasului.

Biserica de lemn din Hoteni

Biserica de lemn din Hoteni
La 17.54 km de centrul orasului.
Muzeul Satului

Infiintat in anul 1981, muzeul este cea mai mare si mai complexa prezentare din Romania a satului traditional maramuresean si a elementelor de tehnica populara din aceasta zona. Ideea de baza a muzeului este gruparea gospodariilor in jurul bisericii, la fel ca in satele din judet, toate ulitele ducand spre aceasta. Biserica (ridicata in 1621 la Oncesti) este amplasata pe o colina de unde domina intreg 'satul', reafirmandu-si rolul de element central in viata comunitatilor din zona.

In muzeu sunt expuse peste 30 de gospodarii (cele mai vechi datand din sec. XVI) cu anexele si instalatiile traditionale (granar, grajd, fantana, presa de ulei, caruta) iar unele din case au mobilierul si dotarile originale (cuptorul, oalele, ustensilele din bucatarie, razboiul de tesut, leaganul copiilor).

Vizitatorii vor remarca stilul diferit de constructie a caselor si al anexelor care variaza in functie de regiunea de unde gospodaria provine dar si in functie de secolul constructiei. Astfel pot fi admirate case din zona Borsa, Ruscova, Mara-Cosau, Campulung la Tisa, Sapanta sau Valea Izei, printre acestea gasind si locuinte maghiare, evreiesti sau ucrainene.

Muzeul este deschis de marti pana duminica de la 10.00-18.00 (aprilie-septembrie) si 08.00-16.00 (octombrie-martie). Adresa muzeului este: Sighetu Marmatiei, Dealu Dobaies, Nr. 1. Pentru pretul biletelor sau mai multe informatii despre muzeu sunati la +40-262-314229.

Informatiile si imaginile preluate de pe discover-maramures.com

Muzeul Satului
Casa memoriala Elie Wiesel

Aceasta este casa unde cunoscutul scriitor Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1986), a trait pana la varsta de cincisprezece ani (1928-1944), inainte sa fie deportat impreuna cu toata familia la Auschwitz si Buchenwald. Muzeul adaposteste o importanta colectie de fotografii, mobilier si alte obiecte care au apartinut comunitatii evreiesti din Sighetu Marmatiei.

Informatiile si imagini preluate de pe discover-maramures.com

Casa memoriala Elie Wiesel
Manastirea Barsana

Manastirea Barsana apartine de Episcopia Maramuresului si Satmarului si este situata la 22 km sud-est de orasul Sighetul Marmatiei, la iesirea din satul Barsana, aproape de malul Izei. Barsana este printre cele mai vechi localitati si este atestata la anul 1326.

La Barsana au existat doua vetre monahale: una in partea sud-estica a hotarului, in locul numit Valea Slatinei (Parul Calugarului), iar alta in partea sud-vestica a hotarului, pe dealul Humana, la izvoarele vaii, care astazi se numeste Valea Hotarului, iar in documentele secolului al XIV - lea e amintita cu numele Valea Manastirii. Sihastria de la Parul Calugarului, datand de pe la inceputul sec. al 14-lea si repede prefacuta in manastire de obste, va fi fost mutata, in a doua jumatate a aceluiasi veac (spre 1390, sub voievodatul lui Balcu si al lui Drag), dincoace de Iza, in locul numit La Poduri (-Podurile Stramtorii-, devenite mai apoi -Podurile Manastirii-).

Voievozii Balcu si Drag, carora li s-au alaturat si boierii din sat, au inzestrat manastirea cu terenuri arabile, fanete, paduri si alte bunuri, fiind in acest fel ctitorii manastirii iar Manastirea Barsana poate fi numita, pe drept cuvant, manastire voievodala. In prima jumatate a sec al XVIII-lea, manastirea detine un rol important atat in timpul uniatiei cat si ca resedinta a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului intre anii 1735-1740.

Informatii si imagini preluate de pe crestinortodox.ro

Manastirea Barsana
Biserica de lemn din Hoteni

Biserica de lemn din Hoteni a fost construită în 1657 de credincioșii localității Slatina și a fost cumpărată și adusă aici pe Tisa până aici în 1895. Este o construcție dreptunghiulară cu acoperiș etajat, acoperit cu șindrilă și turn clopotniță cu foișor. Biserica este folosită de ortodocși și greco-catolici.

Imagini si informatii: Kornis Feri

Biserica de lemn din Hoteni