Sibiu

Situat intre cele mai importante doua piete ale orasului, mai precis la coltul dinspre miaza-noapte – rasarit al Pietei Mari, Turnul Sfatului a fost din totdeauna simbolul caracteristic al orasului Sibiu. Numele turnului provine de la functia de aparare asupra portii de intrare in cea de-a doua incinta, situata in imediata apropiere a cladirii ce adapostea primaria Sibiului, mentionata documentar in anul 1324. Având initial functia de turn de fortificatie, de aparare, din a doua incinta de fortificatie, acesta se prabuseste partial in anul 1585, in urma unui cutremur. Parterul si primele doua etaje apartin astazi constructiei originale din sec. XIII. in anul 1588 turnul este reconstruit cu ajutorul contributiei cetatenilor orasului.

in anul 1720 paznicii turnului primesc ordin din partea magistratului de a repeta la toba, la fiecare jumatate de ora, bataia ceasului. Acoperisul isi schimba infatisarea de-a lungul timpului, de la unul scund, piramidal, la cel piramidal octogonal inalt, flancat de patru turnulete care serveau drept semn de drept de judecatorie a orasului. Forma actuala a turnului dateaza din lucrarile de reconstructie executate intre anii 1824-1826. Accesul in interior se face printr-o usa de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. Sunt 141 de trepte de urcat pâna la ultimul etaj. La penultimul etaj se poate observa mecanismul ceasului, iar ultimul etaj prezinta un punct de observatie peste orasul vechi.

PROGRAM DE VIZITARE: 10:00 - 20:00, Intrare: 2 RON

Informatiile si imaginile preluate de pe turism.sibiu.ro

Bazele muzeului au fost puse in 1849, prin infiintarea Societatii Ardelene de stiinte Naturale (Siebenbürgischer Verein für Naturwiessenschaften), din care au facut parte personalitati marcante ale vietii stiintifice si culturale interne si internationale. Sediul Societatii Ardelene de Stiinte Naturale, a carui inaugurarea festiva a avut loc in data de 25 mai 1895, a fost construit de catre arhitectul clujean C.W. Friedrich Maetz.

Cladirea este plasata in portiunea dintre incintele a III-a (demolata) si a IV-a. Fatada principala, de conformatie neoclasica, are un portic cu patru coloane ionice deasupra careia se afla un balcon cu balustrada. Spre balcon se deschid trei usi dreptunghiulare inscrise in arc de descarcare semicircular prevazuta cu cheie de arc in forma de voluta. Cele trei axe sunt separate prin patru coloane corintice adosate care sustin un antablament cu friza inscriptionata cu cifra MDCCCXCIV (1894). Colectiile muzeului insumeaza aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii si zoologiei, aflându-se din acest punct de vedere pe locul doi in reteaua nationala de profil. in data de 21 decembrie 2007, a fost deschisa cea mai moderna expozitie de istorie naturala din România, in prezenta ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, a primarului orasului Sibiu, Klaus Werner Johannis si a prefectului judetului Sibiu, Ioan Mitea.

Din punct de vedere tematic, expozitia si-a pastrat caracterul sistematic, prezentând principalele grupe de animale in evolutia lor filogenetica. Novatoare sunt scenografia prezentarii si solutiile muzeotehnice adoptate. Astfel, in noua configuratie, s-a acordat o importanta deosebita prezentarii dioramate, piesele fiind asezate in display-uri in care se reproduce habitatul fiecarui animal in cadrul unui ecosistem. Numarul de piese s-a redus dar fara sa fie afectata diversitatea. S-a recurs la o cantitate mult mai mare de materiale complementare, respectiv texte explicative, imagini statice si imagini in miscare. Selectia tuturor materialelor incorporate in butaforie s-a facut pe criteriul compatibilitatii iar calitatea microclimatului din sectorul expozitional este asigurata prin climatizare generala.

TARIF: Adulti 13 Ron, , copii peste 7 ani 3,5 Ron, Copii pana la 7 ani gratis, Grupuri scolare 11 Ron

Informatiile si imaginile preluate de pe turism.sibiu.ro

Podul Minciunilor este unul dintre cele mai importante simboluri ale orasului. Reconstruit la 1859 de firma Friedrich Hütte in locul unui alt pod din lemn, Podul Minciunilor este primul pod de fonta din Romania. Pentru ca a fost si primul care nu a fost construit pe piloni, i s-a spus --podul culcat--. in limba germana cuvantul --culcat-- (lugenmarchen) era omonimul cuvantului --minciuna-- si a inceput sa fie numit de catre localnici --podul minciunilor-- de unde au aparut legendele care-i justifica denumirea.

Dintre numeroasele legende legate de acest pod, cea mai populara ramane legenda potrivit careia daca cineva spune o minciuna cat timp se afla pe pod, acesta se va prabusi. Loc preferat de tinerele cupluri pentru promenada, podul se remarca prin piesele de rezistenta decorate cu rozete si cu cate un brau de elemente inscrise in cercuri descrescatoare ornate cu motive vegetale si geometrice neogotice. Acestea poarta pe latura sudica stema Sibiului, iar pe latura nordica inscriptiile --1859--, respectiv --Friedrich Hütte--. Cele patru piedestale de la capatul podului, mai robuste, realizate din piatra, sustin corpuri de iluminat din fonta turnata. Balustrada metalica a podului consta din opt panouri cu cercuri cu decor radial, goticizant.

Informatiile si imaginile preluate de pe turism.sibiu.ro

Biserica Evanghelica este una dintre cele mai impresionante cladiri gotice din Transilvania. A fost ridicata in sec XIV pe locul unde exista o veche biserica inca din secolul 12. Cladirea este dominata de turnul pe sapte nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri, semn ca orasul avea dreptul de condamnare la moarte (in latina ius gladii, literal --dreptul sabiei--). In turn se ajunge urcand 192 de trepte care se opresc la cele 4 turnuleţe de unde se ofera o vedere generala a orasului. Punctul de observare este situat la 55 m. in turn se gasesc 3 clopote.

Pentru multe secole aici se gasea locul de veghe al paznicului de incendii. Turnul bisericii are 73,34 m inalţime, este cea mai inalta construcţie din Sibiu. Legenda spune ca sasii sibieni, vrand sa inalţe pentru biserica lor cel mai inalt turn, au mers in delegaţie la comunitatea de sasi din Bistriţa, pentru a se inspira. Acolo au masurat cu o franghie inalţimea turnului bisericii, iar seara au fost invitaţi la ospaţ de bistriţeni. imbatandu-i pe cei din Sibiu, mesterii bistriţeni le-au taiat pe ascuns o porţiune din franghie. Astfel turnul celei din Bistriţa a ramas cel mai inalt din Transilvania, cu ai sai 75 de metri. Este al doilea turn cu ceas ca vechime din Romania. Ceasul actual dateaza din 1881.

Biserica este un amplu edificiu in stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmeaza spre vest un transept, apoi nava centrala si cele doua laterale; in vest a fost construit turnul masiv, inglobat in cele din urma intr-un nartex format, la randul sau, din trei nave. Inventarul mobil al Bisericii Evanghelice de la Sibiu este deosebit de valoros. Chiar daca o serie de vase de cult din argint aurit, opere ale unor vestiţi mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica.

incepand cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit si ca loc de inmormantare pentru primari, comiţi sau alte personalitaţi sibiene. in anul 1796 se interzic inhumarile in biserica, dar cu toate acestea, se va mai face o excepţie in anul 1803, cand trupul neinsufleţit al baronului Samuel von Brukenthal va fi depus in cripta amenajata langa amvon. Pietrele funerare care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in zidurile ferulei, obţinandu-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unica in Romania. Ferula este compusa din trei travee susţinute de doua perechi de coloane masive. Pe latura sudica este o mica tribuna. Pe peretele vestic al acestei tribune se prezinta --Cronica pictata-- cu principalele evenimente din viaţa orasului.

PROGRAM DE VIZITARE: zilnic 10:00 - 20:00&

Informatiile si imagini preluate de pe turism.sibiu.ro

Loc ideal pentru pastrarea spiritului romanesc autentic, Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului este asezat intr-un adevarat paradis, in rezervatia naturala --Dumbrava Sibiului--. Dispunand de un lac si de peste zece kilometri de alei, muzeul prilejuieste plimbari de tot felul, de la clasicul mers pe jos, pana la un scurt tur cu trasura sau cu sania. Vegetatia luxurianta ii ajuta pe oameni sa respire aer curat, dar si sa ignore pentru cateva minute sau ore agitatia obisnuita a orasului. O vizita in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului are si aceasta caracteristica de a te face sa uiti cu usurinta de problemele zilnice, transpunandu-te intr-o lume diferita, cu care inveti treptat sa comunici. Este o lume creata demult, de secole, in decursul unei istorii in care romanii si-au creat un spatiu al lor, care sa-i deosebeasca de altii, facandu-i sa se simta unici, creativi, conferindu-le un sentiment al statorniciei si ajutandu-i sa reziste in fata celor care au vrut sa-i schimbe, intr-un fel sau altul.

Muzeul in aer liber se intinde pe o suprafata de 96 ha, din care expozitia propriu-zisa ocupa 42 de hectare. Vizitatorii au la dispozitie un Pavilion Muzeal Multicultural, cu birou de informare turistica inclus, doua restaurante, doua pensiuni, un spatiu de joaca, 4 parcari, peste 10 km de alei, numeroase locuri de popas, spatii destinate demonstratiilor practice si multe alte elemente menite sa le faca sederea cat mai agreabila.

Povestea Muzeului ASTRA incepe in urma cu mai bine de un secol, odata cu primele manifestari ale unui vis al romanilor din Transilvania de a organiza la Sibiu, sub egida Asociatiunii pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, o colectie etnografica. Aceasta avea rolul de a pune in valoare cele mai reprezentative marturii despre specificul romanesc, despre ceea ce ne diferentia in comparatie cu alte popoare, lucruri si fenomene care puteau explica tuturor cine suntem. --Productele-- maiestriei romanilor trebuia sa reprezinte dovada creativitatii tehnice si ale harniciei acestui neam. Prima expozitie a Muzeului Asociatiunii, institutie de la care provine numele ASTRA, a avut loc in 1905.

Informatiile si imagini preluate de pe turism.sibiu.ro

1337 - 1366

Este un turn de flancare alipit incintei a III-a, avand la baza un plan circular. De la nivelul cornişei, turnul primeşte forma unei prisme octogonale incheiata in portiunea superioara printr-o parte ieşita in exterior sustinuta de console cu guri de pacura intre arce. A fost restaurat in 1967. Zidul care face legatura cu Turnul Olarilor este o reconstructie recenta a vechiului zid de aparare.

Informatiile si imagini preluate de pe turism.sibiu.ro

A fost construit in sec. XV din piatra si consolidat un secol mai tarziu. Partea superioara, iesita in afara, se sprijina pe o insiruire de console cu guri de aruncare. De jur imprejur sunt amplasate cate cinci lacasuri de tragere pentru archebuze.Sub streasina: metereze in forma de trepte.

Informatiile si imagini preluate de pe turism.sibiu.ro

sec. 13, refacut in 1542

Este singurul dintre cele 3 porti de acces in prima incinta de fortificatii care s-a pastrat si dateaza din sec. XIII, parterul turnului fiind cea mai veche constructie pastrata din Sibiu.

Forma actuala dateaza din 1542. Turnul se prezinta sub forma unei constructii masive din caramida, cu un singur etaj, avand la primul nivel o trecere boltita prin care se ajunge la scarile care fac legatura dintre --Orasul de sus-- si cel --de jos-- in directia strazii Turnului, iar in lateral o trecere arcuita spre COLTUL ISPASIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimiteaza gradina casei parohiale.

Informatiile si imagini preluate de pe turism.sibiu.ro

Este locul unde puteţi descoperi una dintre cele mai importante colecţii de artă populară săsească din România. Găzduit de o frumoasă clădire-monument, muzeul este organizat pe trei secţiuni: galeriile de artă populară, sala de expoziţii şi conferinţe şi depozitul-expoziţie dedicat în special iubitorilor de colecţii de artă săsească.

În ceea ce priveşte patrimoniul muzeului, peste 8300 de piese se împart în trei colecţi: ceramică, port textile şi obiecte de mobilier.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro