Medias

Biserica a fost construită în secolul XV de către comunitatea săsească din localitate. Un secol mai târziu, aceasta a fost fortificată prin adăugarea unui zid de incintă şi a turnurilor de apărare.

După anul 1300, Bazna a aparţinut Scaunului Mediaş ca sat liber, documentele vremii atestând acest lucru. Biserica păstrează încă, în cor, un tabernacol, cu o reprezentare a lui Iisus, care datează din 1504. De asemenea, un element mai rar întâlnit, este faptul că în turnul clopotniţă, care are rol şi de turn de poartă, se mai păstrează trei clopote din secolele XIV-XV, printre puţinele rămase din acea perioadă. Clopotele bisericilor fortificate săseşti au fost topite în timpul Primului Război Mondial, pentru fabricarea uneltelor de război.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

Pe o colină, în centrul Biertanului, se află una dintre cele mai impunătoare şi bine fortificate cetăţi ţărăneşti din Transilvania.

Un adevărat centru economic al zonei, declarat în secolul XVI şi centru al episcopatului săsesc, Biertanul devenea o ţintă râvnită de mulţi năvălitori. Era nevoie de o biserică cât mai impunătoare înconjurată de puternice ziduri de apărare.

Biserica a fost construită la începutul secolului XVI sub forma unei biserici-hală în stil gotic târziu. Aceasta şi-a păstrat aspectul până în zilele noastre, iar elementele din interior sunt valori inestimabile a căror poveste merge cu secole în urmă. De cum intraţi în biserică privirea vă va fi luată de impozantul altar cu cele 28 de scene pictate, amvonul din secolul XVI, stranele realizate artistic în relief plat, covoarele anatoliene şi impresionanta uşă a sacristiei.

Dispunerea celor 3 incinte ce înconjoară biserica, cele 6 turnuri de apărare şi 3 bastioane ne dezvăluie lucruri atât de interesante legate de viaţa zilnică a locuitorilor. Accesul în cetate se face printr-o scară acoperită ce trece pe lângă Turnul Paznicului (azi o mică librărie e amenajată aici), iar la capătul scării, în faţa bisericii se află o piatră mare pe care, demult, erau aşezaţi toţi răufăcătorii pentru ca întreaga comunitate să îi recunoască.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

Biserica ce purta hramul Sf. Margareta a fost atestată pentru prima dată în anul 1414. În anul 1545 aceasta a intrat în proprietatea comunităţii evanghelice luterane din Mediaş devenind centrul comunităţii săseşti locale.

De-a lungul timpului biserica a fost înzestrată cu numeroase obiecte de artă laică sau religioasă. Printre acestea, se remarcă cristelniţa realizată în bronz masiv în cea de-a doua jumătate a secolului XIV.

La sfârşitul secolului XV autorităţile au decis să înalţe turnul bisericii să îl construiacă cât mai înalt, mai înalt chiar decât cel al bisericii Sf. Ştefan din Viena. Se pare că dorinţa lor L-a mâniat pe Dumnezeu care, drept pedeapsă ar fi înclinat turnul. Astăzi, acesta are 8 m înălţime şi o inclinaţie de la verticală de 2.28 m.

Turnul bisericii poartă numele de Turnul Trompeţilor deoarece, un trâmbiţaş anunţa mereu, din turn, pericolele ce ameninţau cetatea. În acest turn a fost reţinut Vlad Ţepeş în anul 1476, din cauza unui conflict avut cu regele Ungariei Matia Corvin.

Pe pereţii interiori se pot admira şi astăzi mai multe picturi murale executate în secolele XIV-XV.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

Biserica a fost construită în secolul XIV, iar sanctuarul a fost reconstruit în anul 1400 în stil gotic internaţional.

Şi această biserică a fost fortificată cu ziduri şi turnuri de apărare, însă astăzi doar o simplă centură din zidul de fortificaţie mai poate fi admirată.

Biserica de la Mălâncrav se distinge însă printr-un element cu totul deosebit, şi anume pictura murală din interiorul acesteia- o pictură narativă gotică ce datează din secolul XIV. Pictura redă întâmplări biblice de la Geneză şi până la Patimile lui Iisus permiţând o mai bună înţelegere a credincioşilor şi o apropiere a acestora de Dumnezeu.

Localitatea a fost reşedinţa familiei nobiliare Apafy, care mai stăpânea, pe lângă Mălâncrav şi satele Stejărişu, Noul Săsesc, Roandola, Floreşti şi Criş. Mălâncravul intră, în următoarele secole, în proprietatea familiilor Betheln şi Haller.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

Anul în care Copșa Mare a fost menționat pentru prima data este 1283. Curând este ridicată o bazilică gotică cu 3 nave și un turn. La începutul secolului al XVI-lea edificiul este fortificat, zidurile deasupra navei principale au fost supraînălțate și prevăzute cu guri de tragere. Turnul clopotniță este îmbogățit cu un drum de strajă iar corul este supraînălțat. Ansamblul bisericii fortificate se diferențiează de toate celelalte prin așezarea sa în spațiu, silueta bisericii mulându-se pe formele de relief. Acest aspect se vede foarte bine de la distanță, unde privitorul are impresia că cetatea bisericească este parte organică a peisajului. În interiorul bisericii adaptarea construcției la relieful se observă prin absida înălțată, pe care se ajunge urcând câteva trepte.

În secolul al XVIII-lea comunitatea recondiționează interiorul bisericii. Baldachinul, amvonul și cristelnița sunt realizate în stil baroc. În secolul al XIX-lea altarul gotic este înlocuit cu unul classicist datat 1854. Altarul original, cu statuete din lemn, a fost restaurat și este expus în sacristia bisericii parohiale din Sibiu. Orga și ceasul datează din secolul al XIX-lea.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

În secolul XIII, primii colonişti sosiţi la Moşna au construit o mică bazilică romanică. Trei secole mai târziu însă, renumele localităţii şi mai ales prosperitatea locuitorilor i-a determinat pe aceştia să construiască în locul bazilicii o biserică mult mai mare.

Astfel, la începutul secolului XVI, vestitul meşter pietrar Andrea Lapicida alături de calfele sale punea bazele celei mai frumoase biserici-hală din zona Târnavelor.

Biserica, deşi construită în stil gotic târziu, păstrează încă elemente din vechea bazilică. Pe măsura trecerii anilor şi intensificării atacurilor turicilor în Transilvania, şi la Moşna au fost construite zidurile de fortificaţie. Lucrările au început în 1520 când a fost construit turnul de observaţie, două turnuri de apărare şi două bastioane. A fost construit apoi zidul cetăţii cu o înălţime de 9 m care înconjoară biserica.

Iniţial actuala biserică a fost o mănăstire cisterciană transformată în 1400 în biserică catolică. În perioada 1540-1550 a fost impus la Richiş cultul evanghelic. Astfel, saşii richişeni au trecut şi la transformare fizica a bisericii. Pentru că erau mândri şi vroiau o biserică cu ziduri cât mai albe şi mai curate au văruit biserica an de an, astfel, nu după mult timp, grosimea varului de pe pereţi era de aproape un deget.

Zidul de fortificaţie a fost adăugat prin preajma anului 1500. În dreptul bisericii se poate remarca turnul clopotniţă detaşat de clădirea bisericii şi asta deoarece iniţial, ordinul cistercian nu avea voie să construiască un turn pe biserică.

În anul 1957, noul preot sosit a mobilizat întregul sat pentru a curăţi varul învechit de pe pereţi şi a scoate din nou la iveală frumoasele motive ale goticului timpuriu. Biserica de la Richiş este o comoară de netăgăduit ce se lasă treptat descoperită de ochiul iscusit al vizitatorului. Interiorul abundă în motive zoomorfe, vegetale şi antropomofe inedite.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro

Biserica se află pe deal deasupra satului. A fost construită în secolul XIV, urmând ca două secole mai târziu să fie fortificată prin construcţia zidului de apărare şi a turnurilor.

Corul este supraînălţat în primii ani ai secolului al XVI-lea, iar biserica ocazie cu care biserica preia rolul defensiv, acelaşi cor fiind fortificat şi dotat cu guri de tragere.

Biserica avea o boltă în plasă gotică însă în secolul al XIX-lea se renunţă la ea, tot acum construindu-se şi balcoanele pe părţile de nord şi vest ale bisericii. Turnul de poartă, construit pe partea de est a bisericii, este unul impresionant şi este dotat cu guri de tragere orizontale, putându-se observa şi urmele unor elemente specifice existenţei unei herse.

Biserica este înconjurată de patru turnuri defensive, care simbolizează cele patru puncte cardinale.

Imagini si informatii: sibiu-turism.ro