Teritoriul Gherlei, aflat in zona imbinarii Campiei Transilvaniei cu Podisul Somesan, intr-un mediu geografic favorabil existentei si dezvoltarii unor comunitati umane, a fost locuit din cele mai indepartate timpuri fara intrerupere, asezarea fiind o dovada a unei continuitati permanente, incontestabile.
Cea mai mare parte a orasului actual, se intinde pe a doua terasa a Somesului Mic, pana sub Dealul Carabai (7 Cruci), iar spre vest, zona locuita, coboara pe prima terasa si chiar spre lunca Somesului Mic. Valea raului, destul de larga in acest loc, este incadrata la est de o prelungire a dealurilor Sicului, iar spre vest de Dealul Zapodie, ramificatie a zonei de dealuri clujene; spre sud si nord, valea Somesului Mic se deschide larg, uneori, in zile senine putandu-se vedea pe linia orizontului de la miazanoapte, culmile Muntilor Tibles.
Pe teritoriul actualului oras Gherla, s-au descoperit urme de viata umana si de activitati economice, in decursul veacurilor pe aceste locuri suprapunandu-se diferite civilizatii, incepand cu epoca pietrei, continuand apoi cu epoca metalelor, perioada medievala si in zilele noastre.
Din paleolitic si neolitic au fost descoperite (intamplator sau urmare a unor cercetari arheologice), o serie de unelte din os si din piatra, dintre care amintim aicidoar cateva: razuitoare, pumnale, cutite, dalti, topoare din piatra slefuite, unele perforate, rasnite, varfuri de sageti din silex, greutati, fusaiole, etc.
Din epoca metalelor au fost descoperite numeroase urme materiale, identificate atat la nivelul epocii bronzului, cat si a fierului: ceramica (o parte restaurata), topoare de tip celt, securi, varfuri de sageti si sulite, rasnite, obiecte de podoaba s.a. Din aceasta perioda, au fost localizate cel putin doua asezari intinse si fortificate cu sant si val de aparare (ceramica descoperita incadreaza cele doua situri in epoca bronzului, respectiv Hallstatt). Informatii si imagini preluate de pe primaria-gherla.ro
