Dorohoi este un municipiu in judetul Botosani, Moldova, Romania, format din localitatile componente Dealu Mare, Dorohoi (resedinta), Loturi Enescu si Progresul. Acesta se afla pe malul raului Jijia la 36 de km de municipiul Botosani, care este resedinta judetului cu acelasi nume. La recensamantul din anul 2011 avea o populatie de 24.309 locuitori. Municipiul Dorohoi, resedinta fostului judet cu acelasi nume, se afla asezat in partea de nord-vest a Campia Moldovei de Sus, in Judetul Botosani, la contactul Campiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenta raului Jijia cu raul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al raului Jijia. Din punct de vedere geografic, orasul este asezat in partea de nord est a Romaniei, in zona de contact dintre regiunea de dealuri inalte Bourul-Ibanesti de pe stanga vaii Siretului si Campia Moldovei pe cursul superior al raului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest si vest de oras sunt Magura Ibanesti (385m), Pietris-Dersca (472m), Hapai (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Siretului iar spre nord-est, la 35–40 km este valea Prutului. Ca pozitie pe glob, Dorohoi se afla la intersectia paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Asezarea pe acesta latitudine face ca orasul sa primeasca o cantitate de caldura mai mica decat localitatile din sud, zilele sa fie mai lungi cu o jumatate de ora la solstitiu de vara, primaverile sa intarzie cu doua saptamani, toamna vine mai devreme si iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia si afluentii sai: paraul Buhai si Morii unit cu paraiele Criva si Ghitaloaia. inaltimea cea mai coborata a reliefului este in albia majora a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicata pe dealul Tirinca, 193 m. Clima regiunii este temperat continentala.
Dorohoi
Dorohoi este un municipiu in judetul Botosani, Moldova, Romania, format din localitatile componente Dealu Mare, Dorohoi (resedinta), Loturi Enescu si Progresul.
Acesta se afla pe malul raului Jijia la 36 de km de municipiul Botosani, care este resedinta judetului cu acelasi nume. La recensamantul din anul 2011 avea o populatie de 24.309 locuitori.
Municipiul Dorohoi, resedinta fostului judet cu acelasi nume, se afla asezat in partea de nord-vest a Campia Moldovei de Sus, in Judetul Botosani, la contactul Campiei Jijiei Superioare cu Dealurile Bour, la confluenta raului Jijia cu raul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al raului Jijia. Din punct de vedere geografic, orasul este asezat in partea de nord est a Romaniei, in zona de contact dintre regiunea de dealuri inalte Bourul-Ibanesti de pe stanga vaii Siretului si Campia Moldovei pe cursul superior al raului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest si vest de oras sunt Magura Ibanesti (385m), Pietris-Dersca (472m), Hapai (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Siretului iar spre nord-est, la 35–40 km este valea Prutului. Ca pozitie pe glob, Dorohoi se afla la intersectia paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Asezarea pe acesta latitudine face ca orasul sa primeasca o cantitate de caldura mai mica decat localitatile din sud, zilele sa fie mai lungi cu o jumatate de ora la solstitiu de vara, primaverile sa intarzie cu doua saptamani, toamna vine mai devreme si iernile sunt mai lungi. Relieful este fragmentat de Jijia si afluentii sai: paraul Buhai si Morii unit cu paraiele Criva si Ghitaloaia. inaltimea cea mai coborata a reliefului este in albia majora a Jijiei, 140-150m iar cea mai ridicata pe dealul Tirinca, 193 m. Clima regiunii este temperat continentala.
Dorohoi
- 14 atractii turistice
- 0 hotel si pensiuni
- 0 restaurante
- 0 baruri
- 0 cafeneleAtractii turistice
Muzeul Memorial George Enescu
Muzeul de Stiintele Naturii
Biblioteca municipiului Dorohoi
Ansamblul Bisericii Domnesti
Biserica de Lemn
Catedrala Adormirea Maicii Domnului
Manastirea Gorovei
Biserica de lemn de la Vorniceni
Turbaria de la Dersca - Lozna
Arinisul de la Horlaceni
Biserica din Braesti
Fortareata Boiereasca de la Hiliseu Crisan
Primaria municipiului Dorohoi
Casa Municipala de Cultura
Muzeul Memorial George EnescuCasa dateaza din anul 1860, fiind inscrisa in Lista Monumentelor Istorice ale Romaniei din anul 2010, sub codul LMI – BT-II-m-B-01974. Imobilul a fost cumparat de tatal compozitorului, Costache Enescu, in anul 1910, iar fiul sau a locuit aici vreme de 9 ani. Casa a devenit muzeu in 1957, fiind organizata astfel de un grup de intelectuali din Dorohoi, in frunte cu profesorul Constantin Radinschi.
Muzeul adaposteste astazi o colectie importanta ce include documente si obiecte de mare valoare apartinand marelui muzician: mobilier de epoca, un pian, o bagheta, viori, partituri si manuscrise, o pereche de ochelari, un costum de concert, carti, fotografii, scrisori personale, precum si distinctii ce i-au fost acordate de-a lungul carierei sale. Printre acestea se afla si o statueta pe care distinsul muzician a primit-o cand a fost desemnat cetaţean de onoare al municipiului Dorohoi. intregul tezaur al muzeului este inclus pe lista bunurilor din Patrimoniul Cultural Naţional.
Despre pian se stie ca a fost realizat in anii 20, fiind cumparat de la Viena de Tinca, matusa tanarului Enescu, special pentru a-i fi daruit acestuia. Maestrul obisnuia sa cante la el de fiecare data cand isi vizita tatal. Aici, asa cum sta scris pe piatra de marmura de la intrare, in popasurile sale mai indelungate, compozitorul a realizat o parte din opera sa: Simfonia a III-a, cvartetul cu pian nr.2 op.30, dar si altele.
in 2005, muzeul a fost reorganizat, astfel ca aici functioneaza acum si un salon muzical ce gazduieste periodic concerte si recitaluri. si daca o vorba populara spune ca peretii au urechi, nu gresim daca spunem ca peretii acestei case au ureche muzicala. Pentru ca transforma fiecare interpretare gazduita aici intr-o experienta magistrala.
Muzeul de Stiintele NaturiiCladirea, monument istoric inregistrata in lista monumentelor istorice din 2010, cod BT-11-m-B-01970 cu denumirea <Fosta prefectura, azi Muzeul de stiintele Naturii> dateaza de la sfarsitul sec. XIX (1887).Proiectul cladirii a fost intocmit in anul 1878 de un arhitect francez cu destinatia de Palat Administrativ al Prefecturii fostului judet Dorohoi, dar constructia ei a fost terminata abia in anul 1887. Are 46 de camere repartizate la subsol, parter si etaj. Edificiul are o cupola centrala si doua turnulete laterale. Acoperisul, construit initial din gresie (ardezie) este inlocuit in prezent din solzi de tabla zincata (2003-2004).
In anul 1953 muzeul inregistra in inventarul sau un numar de 975 bunuri culturale incadrate in domeniul arheologie, istorie, etnografie, arta, stiintele naturii si un numar de 148 documente care ulterior au fost predate arhivelor. In anul 1955, cand ia fiinta Muzeul Raional Botosani, muzeul din Dorohoi inregistra un numar de 1.173 piese.
Muzeul dispune in prezent de 21 sali de expunere (12 sali cu obiecte din sticla-portelan si 9 sali cu exponate de istorie naturala), 1 sala pentru expozitii temporare si alte activitati, birouri, depozite si un laborator de conservare-restaurare.
Galeriile de arta contemporana insumeaza 651 obiecte din sticla-portelan realizate la fosta fabrica de sticla din oras sub egida unei tabere de creatie intre anii 1985-1988, folosind ca materie prima nisipul cuartos de la Hudesti-Miorcani. Patrimoniul de istorie naturala insumeaza 285.151 bunuri de importanta stiintifica din toate grupele sistematice: fosile, roci, plante, moluste, corali, crustacee, echinoderme, insecte, pesti, batracieni, reptile, pasari si mamifere. Printre achizitiile cele mai importante se numara colectia entomologica prof. Ioan Nemes, colectie catalogata ca fiind printre primele din tara din punct de vedere stiintific si al numarului de exemplare colectate de catre un singur colectionar, colectia de lepidoptere exotice farmacist Weber Wilhelm, colectia de pasari exotice (Zair-Africa) profesor Rang Catalin, etc.
Muzeul face schimburi de publicatii cu muzee din tara si din strainatate, fapt care a dus la imbunatatirea substantiala a literaturii de specialitate, biblioteca muzeului avand peste 6.000 volume.
Biblioteca municipiului DorohoiAzi Biblioteca oraseneasca este una dintre cele mai vechi institutii culturale din Municipiul Dorohoi, fiind cuprinsa in Lista Monumentelor Istorice din Romania, din anul 2010, ca monument de arhitectura de interes local.
Ca amplasare, biblioteca este situata pe strada Alexandru Ioan Cuza , nr. 45, datand din anul 1903. Nevoia unei biblioteci publice in oras a fost resimtita din 1868, urmand ca la data de 21 noiembrie a aceluiasi an sa se voteze de Consiliul urbei alocarea sumei de 100 de lei pentru infiintarea ei. Primele 42 de volume porvin dintr-o donatie primita in anul 1870 de la doctorul Costache Varnav, biblioteca functionand in cadrul scolii de baieti Nr. 1 Gheorghe Asachi.
Astazi, biblioteca adaposteste un numar de 75.000 volume, dispune de 8 computere ce pot fi folosite pentru documentare si deserveste o populatie totala de 25.000 locuitori.
Ansamblul Bisericii Domnesti
Ansamblul Bisericii Domnesti este un monument de arheologie din Municipiul Dorohoi, care are totodata o deosebita valoare nationala si universala, fiind inregistrat in lista monumentelor istorice. Acest ansamblu incarcat de istorie are in componenta sa vechiul lacas al Bisericii Sfantul Nicolae si Turnul cu Clopotnita.
Despre Biserica Sfantul Nicolae se stie ca este cel mai vechi monument de arhitectura din municipiu, datand din anul 1495. A fost ctitorita de Voievodul stefan cel Mare, protectorul Moldovei, renumit si foarte apreciat pentru bunul sau obicei de a construi biserici si manastiri pentru a multumi divinitatii pentru victoriile obtinute in bataliile purtate impotriva turcilor. Locul are o importanta aparte pentru comunitatea crestinilor ortodcsi din zona, intrucat terenul din jurul bisericii a servit ca cimitir pana in 1890, cand mormintele au fost stramutate. Biserica a fost in trecut restaurata la sfarsit de secol XIX si inceputul de secol XX, mai precis intre anii 1896-1921, dar si-a pastrat in intregime zidurile de odinioara si forma originala.
Biserica Sfantul Nicolae este realizata in vechiul stil moldovenesc, cu pereti strasnici din caramida si piatra, grosi de 1,3 metri. Constructia are abise rotunde, ferestre mici si inguste, precum si o turla ce se inalta impunator pe doua baze stelare, iar cupola este precum o calota.
Fara sa exageram cu nimic, mai putem spune despre acest sfant lacas ca este o adevarata bijuterie arhitecturala. Are una dintre cele mai frumoase decoratiuni exterioare, realizata fiind in stil bizantin, din caramida smaltuita, de diferite culori. De asemenea, are o pretioasa pictura interioara realizata cu aproximativ 500 de ani in urma, dar care a dainuit pana in prezent. Tot in Ansamblul Bisericii Domnesti, in curtea bisericii, gasim Turnul Clopotnitei, ridicat din caramida, pentru a dainui timpurilor, mai bune sau mai aspre, ce au trecut peste acest tinut. Turnul se inalta spre cer in partea de apus a bisericii.
Biserica de LemnCunoscuta in trecut sub numele de Biserica Vargolici , bisericuta de lemn este un monument de arhitectura istorica din Municipiul Dorohoi ce dateaza de la 1779, fiind inclusa in Lista Monumentelor Istorice.
Bisericuta este construita pe temelie de piatra, din barne de stejar, copacii provenind chiar din padurea pe locul careia se afla. Pe atunci, posibilitatile erau modeste, ocupatia turca si conducatorii fanarioti puneau biruri mari, iar resursele, inclusiv cele ale preotilor, erau limitate.
A fost ctitorita, potrivit ultimelor informatii descoperite de parintele Ifrim Catalin in anul 2008, de un preot pe nume Vasile si tot acesta a fost, in acelasi timp, constructor, cioplind peretii ce stau in alcatuirea bisericii.
Bisericii i s-a dat forma de corabie, acoperisul avand pante repezi, iar pe peretii exteriori, a fost sculptat un odgon, adica o funie groasa marinareasca, aceasta simbolizand speranta crestina. Bisericuta nu a fost niciodata pictata, nici la interior si nici la exterior. Doar catapeteasma beneficiaza de o pictura in ulei, in stil bizantin, cu sfinti ortodocsi avand chipurile subtiate de post si traire duhovniceasca, asa cum este descrisa lucrarea in studiile monografice ale preotului econom Constantin Ciocoiu, de la 1900 si 1915.
A fost curatata si lacuita in anul 1895, iar apoi s-au mai facut unele reparatii in 1904 si 1919. in cadrul unor lucrari ulterioare de restaurare au fost curatati peretii interiori innegriti de veacurile trecute, au fost reconstruite clopotnita si pridvorul si a fost restaurata catapeteasma.
Bisericuta adaposteste cateva carti bisericesti ce dateaza din secolul XVIII si inceputul secolului al XIX-lea: Triodul, din 1747, Evanghelia, din 1812, Talcul Evangheliilor, din 1805 si Cele 9 cantari, din 1815. In prezent, bisericuta a fost restaurata, dar a ramas un model trainic de arhitectura pentru urmasi.
Catedrala Adormirea Maicii DomnuluiCatedrala orasului este destul de mare si se impune prin arhitectura ei. In ansamblu, corpul bisericii este patrat, aproape rotund in lungime de 29 m si latime de 17 m.
Deasupra are 5 turnuri octogonale, acoperisul turlelor are forma unor calote. Clopotnita este aparte, zidita din caramida aparenta, in anul 1938.
Prima piatra fundamentala se pune la 6 septembrie 1869, iar a doua temelie se pune la 28 iunie 1889.
in duminica de 14 august 1894 se sfinteste catedrala orasului Dorohoi de catre I. P. S. Mitropolit Iosif Naniescu adaugandu-se si al-II-lea hram Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.
Manastirea GoroveiManastirea Gorovei este zidita pe o mosie a Manastirii Dragomirna. Calugarii au gasit aici o icoana a Sfantului Ioan Botezatorul, motiv pentru care au si ridicat o biserica de lemn, in perioada anilor 1740-1742. A doua biserica a Manastirii Gorovei este din zid si dateaza din 1834, fiind construita de arhimandritii Vitalie Lemnea si Macarie Jora.
Manastirea Gorovei a luat fiinta in anul 1742, cand un calugar din Manastirea Dragomirna a descoperit la radacina unui stejar icoana Sfantului Ioan Botezatorul dupa ce, timp de trei nopti, a auzit cantandu-se in chip minunat troparul Sfantului Ioan Botezatorul.
Pana in anul 1775, cand Bucovina a fost ocupata de Imperiul Austro-Ungar, a functionat ca schit dependent de Manastirea Dragomirna, dupa care a functionat ca manastire sub jurisdictia Mitropoliei Moldovei.
Prima biserica s-a construit din lemnul stejarului unde a fost gasita icoana, fiind o biserica mica in care incapeau 20-30 de persoane.
In anul 1860 a fost daramata, construindu-se o noua biserica mai mare , din lemn, pe un soclu de piatra, si o gropnita cu cheltuiala arhiereului Chesarie Rezmerita, loctiitor de mitropolit al Moldovei, fost vietuitor al Manastirii Gorovei.
in anul 1984, deoarece biserica era intr-o stare avansata de degradare, a fost daramata si s-a construit in aceeasi forma un paraclis de caramida. Acesta a fost impodobit cu pictura in fresca, executata de pictorii Moldoveanu Ioan si sotia sa, Daniela, cu binecuvantarea I.P.S. Parinte Mitropolit Daniel, cea mai mare parte din cheltuiala fiind suportata de Mihail Semenciuc din satul Candesti, comuna Mihaileni, judetul Botosani.
Biserica mare, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul a fost zidita intre anii 1830 - 1834 din donatiile credinciosilor, egumeni fiind arhimandritul Macarie Jora si Ierotei Lemnea.
Biserica este construita din piatra si caramida, fiind acoperita cu tabla zincata.
in decursul timpului a fost reparata in mai multe randuri: 1869 - 1870, 1890, 1953 si 1992 - 1993.
Deoarece biserica nu a avut o fundatie solida si in fiind amplasata pe o portiune de teren cu infiltratii de apa, s-au impus reparatii generale. Astfel incepand cu anul 2002, aici se efectueaza lucrari deosebite la fundatie, injectari in pereti, pentru consolidarea boltilor si a turnului clopotnitei.
Arhondaricul a fost contruit in anul 1910, dar a fost modificat in timp.
in anul 1980 a fost construita staretia si casa chiriarhului.
in anul 2003 s-a zidit o clopotnita la poarta manastirii, unde va fi amenajat si un muzeu; totodata s-a obtinut autorizatia pentru construirea unui corp de chilii.
Desi hramul manastirii este Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, prin traditie mai exista un hram: Izvorul Tamaduirii.
Biserica de lemn de la VorniceniBiserica de lemn cu hramul Sfantul Dumitru se afla in satul Vorniceni din judetul Botosani, la o distanta de 7 km fata de calea ferata Dorohoi – Iasi. Biserica din Vorniceni, posibil cea mai veche biserica de lemn din județul Botoșani , nu are o pisanie, inscriptie sau un alt document prin care sa fie atestat ctitorul sau anul ridicarii acestui asezamant. Constructiv se aseamana in mare masura cu biserica de lemn din Putna. Dupa ce vatra satului s-a mutat, in anul 1821, logofatul Nicolae Rosetti a intervenit pentru a stramuta biserica in mijlocul comunitatii.
Traditia spune ca aceasta biserica a fost construita taindu-se stejarii seculari ai unei paduri batrane ce se intindea pe langa fosta amplasare a satului, curatindu-se astfel locul pe care a fost ridicata apoi biserica. Ulterior bisericuta a fost stramutata de pe deal, jos in vale, in sat, deoarece fiind izolata era pradata de talhari.
Pe cateva icoane din catapeteasma este inscriptionat anul in care au fost daruite bisericii, astfel incat, pe o icoana a Fecioarei Maria se poate citi anul 1783, iar pe o alta se zareste anul 1785. Din cele prezentate se poate deduce cu usurinta ca, in anul 1774, biserica de lemn din Vorniceni exista, iar ca orice monument de lemn a suferit, de-a lungul timpului, interventii in vederea refacerii. De exemplu, in anul 1902, a fost inaintata catre protopop o situatie morala si materiala a bisericii, din care aflam ca inca se oficiau servicii religioase, doar ca se dorea trecerea la biserica de zid, deoarece biserica de lemn era intr-o stare proasta din cauza vechimii pe care o detine .
intretinuta de satenii din Vorniceni, a fost acoperita o perioada cu sindrila, dar in anul 1915 acestia au hotarat sa contribuie cu bani proprii la inlocuirea acoperisului cu tabla zincuita. In plus, preotul paroh, Ioan Ionescu, a imprumutat, in data de 24 iunie 1915, de la Banca Populara, suma de 100 de lei, pentru a finaliza lucrarea inceputa in ianuarie de catre mesterul Costache Gh. Arnautu, zis si a Chiricesei.
Biserica a ramas sub aceasta forma pana in anul 1929, cand un incendiu a avut loc in aceasta parte a satului. Au fost inaintate cereri de refacere a monumentelor din sat dupa incendiu, iar pagubele pentru biserica de lemn au fost evaluate la 100.000 lei.
Catapeteasma impresioneaza prin vechime, fiind impodobita cu icoane pictate pe lemn, despartind in mod simbolic altarul de restul bisericii. Naosul este delimitat de pronaos printr-un perete despartitor, cu o deschizatura larga, avand pe ancadrament icoane ce atesta prin imagine vechimea monumentului. Biserica este lipsita de pictura atat in interior cat si pe exterior, dar modul in care au fost conservate barnele o claseaza pe lista monumentelor cu o arhitectura impresionanta.
Acoperisul bisericii este din sindrila, fiind lucrat dupa tehnica populara in solzi , iar partea de jos a streasinei este alungita pentru a proteja peretii de degradare, fiind decorata cu cateva elemente din lemn. Intreaga biserica este asezata pe o temelie din piatra ce are rol de consolidare a constructie.
Turbaria de la Dersca - LoznaAria naturala se afla in partea extremitatea nord-vestica a judetului Botosani, pe teritoriul administrativ al comunei Lozna, in imediata apropiere de drumul judetean (DJ291K) care leaga satul Calinesti de DJ291B, la o distanta de 12 km de Dorohoi.
Rezervatia naturala declarata arie protejata prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – arii protejate) se intinde pe o suprafata de 10 de kilometri si se suprapune sitului Natura 2000 – Turbaria de la Dersca.
Aria naturala reprezinta o zona de mlastini turboase, turbarii si pajisti ce adaposteste habitate naturale (Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin; Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition si Turbarii degradate capabile de regenerare naturala) si protejeaza o gama diversa de plante specifice zonelor umede; printre care: ligularia (Ligularia siberica), merisor (Vaccinum oxytcoctus), arnica (Arnica montana), bradisor (cu specii de Lycopodium selago si Huperzia selago), orhidee (Dactylorhiza incarnata), bujori (Orchis laxiflora ssp. elegans), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum)), omag (Aconitum toxicum), galbinare (Serratula radiata), plauri cu stuf (Phragmites australis), salcie taratoare (Salix rosmarinifolia) sau rachita cu specii de Salix repens si Salix pentand.
Arinisul de la HorlaceniArinisul de la Horlaceni este o rezervatie intinsa pe o suprafata de 5 hectare, care adaposteste si protejeaza prin lege arinul negru (Alnus glutinosa) sau aninul, un arbust cu frunze cazatoate, care capata toamna o culoare negricioasa.
Rezervatia se intinde pe Câmpia Jijiei, fiind situata in satul Horlaceni, din comuna sendriceni si face parte din cadrul Ocolului Silvic Dorohoi. Este o rezervatie forestiera inclusa in categoria IV – ICUN, fiind o arie de management pentru habitatul existent aici.
Biserica din BraestiLa jumatatea distantei dintre Botosani si Dorohoi, in Braesti, se gaseste una dintre cele mai frumoase ctitorii in lemn ale acestei zone. Bisericuta, construita in prima jumatate a veacului XVIII, de boierul Miron Gorovei, e poate cea mai reusita plasmuire in lemn a dibaciei si gingasiei mesterilor de altadata.
Nu poti vorbi despre bisericile de lemn ale Moldovei fara a pastra locul cuvenit lacasului de la Braesti - jud. Botosani. De dimensiuni modeste, bisericuta aduna tot ce e mai valoros ca arhitectura si decor in ceea ce numim generic arta lemnului. Mica, fara turle impozante, cu un cerdac decorat cu infinita migala si gingasie, cu scara de lemn sprijinita de acoperis, la fel ca in curtile gospodarilor de odinioara.
Desi inscrisa pe lista monumentelor istorice de categoria A (de interes national) din judetul Botosani, biserica de lemn de la Braesti nu se bucura de o foarte mare atentie in circuitele turistice ale zonei. Turisti ajung aici foarte rar, chiar daca monumentul este foarte bine semnalizat si se afla chiar la drumul national ce leaga Dorohoiul de resedinta de judet.
Stilul arhitectural
Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Braesti este ridicata din barne de stejar, prinse la colturi in clesti si asezate pe o temelie de piatra de rau. Acoperisul este din dranita, asezata in solzi de peste.
La exterior se remarca pridvorul deschis, deasupra caruia se afla turnul clopotnita. si in turn, ca si in pridvor, se afla patru stalpisori sculptati simplu, ce sprijina arcade de dimensiuni mici, decorate cu motivul acoladei in partea superioara.
Pridvorul, de o deosebita simplitate, pare sa fi fost crosetat in lemn; atat de frumoase sunt detaliile decorului, atat de gratios sunt sculptati stalpisorii pe care se sprijina arcadele. Acestea, la randul lor, sunt dovada unei maiestrii deosebite: o acolada frumos arcuita, simetric ordonata si decorata cu motive vegetale.
Dar unul dintre elementele arhitecturale ce definesc stilul acestei bisericute ramane portalul de intrare, decorat cu 16 roti solare (rozete). Cercetatorii Ioana Cristache Panait si Titu Elian remarcau, de altfel, inca din 1972, intr-un studiu dedicat bisericilor de lemn din Moldova, acest portal, pe care-l considerau inegalabil in frumusete. In partea din fata a pridvorului, deasupra arcadei, se gaseste inscriptionata pisania bisericii, conform careia bisericuta a fost ridicata la 1745, de catre boierul Miron Gorovei.
Interiorul, modest, te duce cu gandul la biserica inceputurilor. Naosul este despartit de pronaos printr-un perete sugerat de arcade sculptate, asezate pe stalpi masivi, de stejar. De o mare valoare artistica sunt decoratiunile sculptate pe stalpii peretelui despartitor, cu reprezentari de o remarcabila frumusete: floarea de lalea si motive heraldice.
Poate cel mai important aspect ce merita subliniat este acela ca in bisericuta de lemn de la Braesti inca se slujeste, chiar daca nu in mod constant.
Lacasul a fost singurul ce a deservit asezarea de la Braesti pana dupa 1800, cand a fost ridicata biserica de zid, din sat.
Fortareata Boiereasca de la Hiliseu CrisanLa Hiliseu Crisan se gaseste una dintre capodoperele arhitecturale ale Romaniei: Ansamblul bisericii de lemn Adormirea Maicii Domnului.
La o aruncatura de bat de Dorohoi, dupa nici 15 Km, trecand pe langa renumitele paduri de poveste din Codrii Herţei, asezat parca spre a iesi in cale drumetilor, se afla satul Hiliseu-Crisan. Cum intri in sat, venind dinspre Dorohoi, vei gasi pe partea stanga, un monument istoric de categoria A, de interes national.
Vei zari o biserica veche parca de cand lumea, din lemn, cum rar ti-a fost dat sa vezi. Decorata cu elemente arhitecturale aparte, cu sfinti care vegheaza pe zidul de la intrare si o clopotnita cum doar manastirile benedictine mai au, acestea avand influente baroce, tipic apusene, fiind cu totul deosebite pentru aceasta zona a tarii.
Cele 13 statui ale sfintilor sunt in marime naturala si ii reprezinta pe cei 12 apostoli impreuna cu Iisus Hristos.
Biserica este unica in tara si in Europa, atat prin aspect, cat mai ales prin insemnatate. Jumatate catolica, jumatate ortodoxa, biserica nu este doar o comoara arhitectonica, ci inclusiv una culturala si spirituala. Astfel, sunt unite aici, sub acelasi acoperis, cele doua credinte dezbinate prin Marea Schisma din 1054.
Biserica de lemn a fost construita in anul 1802 pe cheltuiala boierului Vasile Curt, stapanul de atunci al mosiei Hiliseu. Deasupra usii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se afla sapat in usorul usii 1802, mai 21 . Conform traditiei locale, biserica ar fi fost nucleul unui schit de calugarite, asezat in mijloc de codru. Biserica a fost completata intr-o faza ulterioara cu poarta si zid de incinta, de o noua generatie din familia proprietarilor de mosie, Alecu si Ana Curt.
Batranii satului povestesc ca Ana, sotia boierului, a fost catolica si boierul a fost ortodox … ca sa nu se certe cu sotia sa, a facut clopotnita si gardul in stil catolic. Aceasta clopotnita este ridicata de catre Ana Curt, nascuta Berneasa, (1832-1867), pe la 1858, odata cu monumentul funerar din incinta bisericii. Pe monumentul funerar se poate citi, pe latura de sud, urmatoarea dedicatie: <Aleco si Anna de Curt stapanitori din Hilisei didica acest monumant mult jelitilor ai lor copii Anna, Gheorghie, Alecsandru, Oto, Maria si Vasilie, infiintat in anu 1858 .> Pe fata de rasarit a monumentului sunt trei placute de marmora scrise. Pe cea din stanga se poate citi: <Alecu Curt decedat in anul 1889, in luna iunie, binefacatorul si stapanitorului acestor locuri … recunoscatoare: Didina si Eugenia .
Primaria municipiului DorohoiPrimaria veche a Municipiului Dorohoi este astazi un monument de arhitectura cu deosebita valoare locala (Cod LMI – BT-II-m-B-01975), constructia datand din secolul al XIX. Astfel, piatra de temelie a noului sediu, numit Palatul Comunal, avea sa fie pusa la mijlocul anului 1903, avandu-l ca arhitect pe inginerul Inginio Vignali de la Iasi. Edificiul avea sa fie gata in 1907, avand incluse un atelier de tamplarie si unul de fierarie, iar incalzirea cladirii se facea pe calorifere. Un an mai tarziu, in 1908, s-a trecut la iluminat electric, utilitate considerata inca un lux in multe zone ale tarii la acea vreme.
Astazi, in fata palatului sta de veghe <Soldatul roman in atac>, un monument impunator, inchinat eroilor din Primul Razboi Mondial. Cladirea a fost reabilitata recent, identitatea arhitecturala originala fiind bine conservata, iar aspectul impecabil infrumuseteaza astazi intreaga zona.
Casa Municipala de CulturaA fost construita la inceputul secolului XX, in 1902, avand denumirea de Ateneu. In Casa Municipala de Cultura se gaseste astazi galeria de arta Minerva, cu un numar de 296 de exponate realizate prin linogravura si sculptura, cu acuarela sau din ceramica.
Constructia actualei Casei Municipale de Cultura Dorohoi de pe strada George Enescu a fost finalizata in 1926 si a functionat mai intai ca scoala Primara Mixta nr. 3 I.C. Bratianu.
Hoteluri/Pensiuni
Restaurante
Baruri/Cafenele
