Muzeul a fost inaugurat la 12 aprilie 1970 si dupa cum ii spune si numele incearca sa pastreze viu in memoria vizitatorilor locul in care artistul Gheorghe Petrascu (2 dec. 1872, Tecuci – 1 mai 1949, Bucuresti) a ales, prin construirea casei cu atelier spatios, sa lucreze retras si nestingherit de zgomotul marilor orase. Orasul linistit si patriarhal, situat in apropiere de Bucuresti, cu o zona pitoreasca si variata din punct de vedere al peisajului si avand numeroase monumente si amprente ale unei istorii glorioase l-au ajutat pe artistul modest sa-si lege creatia si viaţa de Targoviste.
Artist reprezentativ in arta plastica romaneasca si primul artist al tarii mebru al Academiei Romane, influentat in perioada inceputurilor artistice de noua viziune a lui Grigorescu in ceea ce priveste modul de prezentare al subiectelor, Gheorghe Petrascu va lucra la Targoviste din 1924 aproape 20 de ani, dupa momentul naruirii atelierului din Nicoresti si dupa numeroasele calatorii, din care seintorcea o serie de impresii ce fixau in lucrari bogate in culoare locurile care l-au impresionat.
Expozitia permanenta are un puternic caracter memorial incercand, in limita impusa de patrimoniul detinut, sa recreeze ceva din atmosfera atelierului cu ferastra larga spre nord si vedere spre gradina si peretii incarcati de lucrari. Aici, in colectia de arta se regasesc peisaje din diversele sale calatorii din tara (lunca Siretului, Dobrogea, Nicoresti, Agapia etc) si strainatate: Egipt (1906), Italia, Spania, Balcic. Artistul cunostea imprejurimile orasului destul de bine in momentul in care se hotaraste in primavara anului 1922 sa-si cladeasca atelierul la Targoviste, deoarece pictase in 1914 la Viforata. in anul 1926 deschide o expozitie personala la -Caminul Artelor- din Bucuresti unde prezinta numeroase picturi, desene si acuarele, infatisand peisaje din calatoriile sale in strainatate si din Viforata, Aninoasa si Targoviste.
in expozitie pot fi admirate si studiate cateva lucrari timpurii precum -Piata la Assuan-, dar si peisaje in care se simte influenta grigoresciana. Sunt expuse de asemenea o serie de lucrari ce ilustreaza, in stilul sau si gama cromatica specifica, florile sale preferate – carciumaresele – descoperite la un florar de origine germana Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse intr-o perioada si gradina din fata casei. Din calatoriile sale prin ţara si strainatate a imortalizat pe panza locuri si peisaje, precum -Casa la Vitré-, -Peisaj marin- (Venetia), -Case la Chioggia- din perioada de maturitate cand pasta groasa si conturul negru deja il caracterizau.
Informatii si imagini preluate de pe muzee-dambovitene.ro