Orasul Curtea de Arges din zilele noastre nu este cel mai vechi din tara, dar se numara printre acelea in care populatia autohtona este atestata de cateva milenii. O dovada sigura o constitue urmele materiale descoperite in sapaturile arheologice de data relativ recenta efectuate pe teritoriul orasului, in valea Tirgului, la Radovanu, precum si in imprejurimi ( la Poienari, Valea Danului, Vilsanesti, Zigoneni, Baiculesti, Tutana, Retevoiesti).Aceste descoperiri atesta viata umana inca din paleolitic si neolitic, asadar cu mii si zeci de mii de ani in urma.
In secolul al XIII-lea (1247), Curtea de Arges a fost resedinta de scaun a voievodului Seneslau, al carui fiu Basarab, a unit sub sceptrul sau toate cnezatelor si voievodatele dintre Carpati si Dunare intr-o singura tara, Tara Romaneasca.
In vara si in toamna anului 1330 s-a desfasurat in aceste locuri razboiul dintre Basarab I Intemeietorul si Carol Robert, regele Ungariei., razboi in care orasul Arges capitala Tarii Romanesti, devenise simbolul rezistentei populare impotriva cotropirii vrasmase, simbolul luptei pentru independenta tanarului stat romanesc. Ostile lui Basarab I Intemeietorul au zdrobit pe cele maghiare in defileul Carpatilor, la locul ramas in istorie sub numele de Posada.
Intre anii 1352-1364 a domnit Nicolae Alexandru fiul lui Basarab I, care a consolidat pozitiile interne si internationale ale tarii si a infiintat la Arges prima mitropolie a tarii (1359).Tot prin stradania lui s-a terminat constructia bisericii Sf. Nicolae domnesc care va deveni prima necropola a domnilor ramani dintre Carpati si Dunare.
In continuare a domnit intre anii 1364-1377 Vladislav I (Vlaicu). A fost unul dintre primii domni munteni care au sprijinit intensificarea legaturilor comerciale dintre Tara Romaneasca si orasele din Transilvania, a infiintat la Arges prima monetarie a tarii. Pe vremea lui a fost creata prima scoala locala, la care invatau fii orasenilor. De la Vladislav I, al carui mormant se pastreaza de cateva secole in biserica Sf. Nicolae domnesc, ne-a ramas cel mai vechi document intern, scris la Arges la 25 noiembrie 1369.
A urmat la domnie Radu I (1377-1383), Dan I (1383-1386) si Mircea cel Batran (1386-1418) iar orasul a devenit in secolul al XIV-lea prima capitala a Tarii Romanesti, a statului cuprins intre Carpati, Dunare si Marea Neagra.
Daca in secolul al XIV-lea Argesul ca asezare urbana era considerat principalul centru politic, economic si cultural al Tarii Romanesti, pe teritoriul caruia curtea domneasca, prin fastul si stralucirea ei, atinsese un nivel european, pe timpul domniei lui Mircea cel Batran orasul avea sa atinga culmile cele mai inalte, devenind un factor hotarator in relatiile internationale din sud-estul Europei. La curtea domneasca din Arges au venit la acea vreme solii din Ungaria, Polonia, Transilvania si din Imperiul otoman pentru a incheia fie tratate de alianta, fie conventii comerciale. Aici a alcatuit Mircea cel Batran planul companiei contra otomanilor pe care-i va zdrobi la Rovine(1394).
Informatii si imagini preluate de pe www.primariacurteadearges.ro
