Bucuresti, capitala Romaniei, sunt asezati in sud-estul tarii, acolo unde in urma cu cateva sute de ani se intindeau Codrii Vlasiei din care astazi se pastreaza cateva palcuri razlete de padure. Raul Dambovita traverseaza orasul iar salba de lacuri din nordul capitalei asigura racoarea si umezeala in timpul toridelor zile de vara.
Cinstea care revine intemeietorului acestui oras pare a fi disputata de catre Bucur Ciobanul, candidatul traditiei si legendei si controversatul Vlad tepes, omul primului document cunoscut, care atesta existenta capitalei noastre la 20 septembrie 1459. in realitate cercetarile istorice si in principal cele arheologice au scos la iveala vestigiile unei cetati, probabil prima, databila inca din a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Atunci se nasc Bucurestii si in jurul acelei prime fortificatii de 160 mp, vor fi ctitorite rand pe rand Curtea Domneasca, biserica lui Mircea Ciobanul (1558-1559), ulitele negustorilor si meseriasilor, intr-un cuvant orasul politic si cultural.
Urbea s-a dezvoltat treptat-treptat, coaguland in jurul vechiului centru istoric satele aflate imprejur. Dambovita a fost un liant al asezarii urbane care i-a cautat dimensiunile naturale, extinzadu-se mai cu seama spre nord, in zona lacurilor. Amintirea vechilor sate se pastreaza si astazi in memoria bucuresteanului, caruia denumiri ca Berceni, Floreasca, Colentina sau Pantelimon ii sunt familiare ca zone componente ale capitalei.
In 1659 Bucurestii devin definitiv capitala tarii Romanesti. Orasul se dezvolta, apar numeroase biserici, hanuri mari fortificate si prima artera pavata cu barne din lemn, Podul Mogosoaiei (1692), ulterior rebotezata Calea Victoriei in 1878. Este construita manastirea Vacaresti (1724), capodopera a arhitecturii brancovenesti, daramata abuziv si inutil in ultimii ani ai regimului comunist.
In veacul al XIX-lea orasul se modernizeaza fiind ales capitala a Romaniei, infaptuita prin unirea Moldovei cu tara Romaneasca, in 1862. Este cel mai mare oras din sud-estul Europei dupa Istanbul.
Apar pavajul, mai intai din lemn, apoi din granit de Scotia si Sicilia, iluminatul, canalizarea si parcurile publice. Spre sfarsitul secolului se traseaza cele doua axe, nord-sud si est-vest care structureaza orasul. De altfel domnia lui Carol I (1866-1914) este timpul marilor edificii reprezentative pentru urbea lui Bucur: Ateneul Roman (1888), Fundatia Carol I (1891), Ministerul Agriculturii (1894), Palatul de Justitie (1890-1895), Palatul Postelor (1894-1900), Palatul Sturdza (1899), Palatul CEC (1900), Palatul Patriarhiei (1907), Cercul Militar (1912), Hotelul Athenee Palace (1914), etc.
Dupa primul razboi mondial (1914-1918), Bucurestiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, stralucirea vietii culturale si sociale, atmosfera si arhitectura aducandu-i pe buna dreptate denumirea -micul Paris-.
Informatii preluate de pe pmb.ro